duminică, 3 ianuarie 2016

    O dată pe lună verific cutia poștală. Aseară, printre facturile de utilități, am găsit un plic pe care, știu sigur, nu îl așteptam. Câteva cuvinte, scrise cu pixul, pe o felicitare venită de departe, mi-au demonstrat, încă o dată, că tehnologia nu a câștigat în totalitate. Nu și pentru mine.



vineri, 1 ianuarie 2016

Mama

     Când vreau să mă deconectez de muncă, îmi sun mama. Este singura persoană cu care, și o oră dacă vorbesc, nu se plânge de nimic. Nici că o dor lucruri, nici că îi este greu, nici că pleacă la serviciu, înainte să răsară soarele. Muncește de-o viață și nu intenționează să se oprească. Și tot timpul discuția este despre mine, nu despre ea. Ultima dată când ne-am văzut, era supărată că poate doar să citească mesajele text, nu să și răspundă.  Am întrebat-o ce vrea să-mi scrie. Mi-a răspuns senină: te iubesc.

Douămiicinșpe

     A fost anul în care prea mulți au murit și mult prea mulți au cunoscut teroarea. Aș fi sărbătorit și eu aseară, dar nu am avut ce. Am băut un pahar cu vin și m-am culcat. Atmosfera de război de afară m-a băgat sub pilotă și m-a ținut acolo până dimineață. Nu știu alții cum sunt, dar eu nu pot să mă bucur doar pentru că așa cere calendarul. Nu pot nici măcar să mă bucur că a mai trecut un an. L-aș derula câteva luni, să mai schimb câte ceva. Sper doar ca anul ăsta să fie diferit. Diferit de anteriorul. Și să nu mai moară nimeni, în afară de bătrâni și bolnavi. Pentru ei e mai bine sus. 

Măcar să ningă...

miercuri, 30 decembrie 2015

Gândul de seară

   Când simți că-ți lipsește ceva, spune o rugăciune. Dacă nu se schimbă nimic, mai spune una.

sâmbătă, 12 decembrie 2015

Nu cred în zodii, dar textul ăsta...

      Complexă, înțelegătoare, prietenoasă, femeia din zodia Pești este o visătoare. Este sensibilă, comodă, sociabilă, modestă și dispusă să se sacrifice pentru alții. Are mult umor. Fantezia bogată o face să fie visătoare. Ea îi înțelege foarte bine pe ceilalți și astfel poate ieși din situații critice. Este foarte curajoasă și își îndeplinește obligațiile cu conștiinciozitate și la timp. Pe plan profesional, este o colaboratoare excepțională, care îi lasă cu plăcere pe alții să comande. Își intuiește slăbiciunile. Uneori este prea secretoasă și are tendința să se retragă în lumea ei. Este o diplomată înnăscută, poate și datorită lipsei de duritate. Ea are două vieți: una publică și alta intimă, pe care o împarte numai cu cei apropiați. Uneori, cunoscuții au păreri total opuse despre ea, datorită capacității ei de a vorbi fiecăruia pe limba lui. Este miloasă și plină de compasiune față de cei în suferință. Este femeia tuturor poveștilor de dragoste ale lumii. Nu minte niciodată, pentru că ea însăși nu deosebește granița dintre un adevăr și un neadevăr.

vineri, 11 decembrie 2015

Poveste, la gura sobei

    Mai erau cinci zile până la Crăciun. Poștașul a bătut la ușa bătrânului iar acesta, fără să se ridice,
l-a invitat înăuntru. Avea cu el o cutie ambalată frumos, pe care o ținea atent.

    Pe scaunul din fața sobei era bătrânul.
- Priviți, ce pachet frumos, i-a spus, bucuros, poștașul.
- Mulțumesc, pune-l jos, i-a răspuns bătrânul, fără să stea prea mult pe gânduri.
- Dar domnule, nu ar trebui să vă bucurați, atunci când primiți cadouri?
- Nu pot, a răspuns bătrânul. Copiii mei îmi trimit, în fiecare an, cutii ambalate frumos, cum este cea pe care tocmai ai lăsat-o din mâini. Nu vin niciodată să îmi ofere cadoul personal, cu o îmbrățișare înainte și una după.
- Vino, îți arăt! 
     Poștașul, mut de uimire, l-a însoțit pe bătrân până la camera din capătul holului. Prin crăpătura ușii putea zări cutiile care așteptau să fie deschise, în fiecare ajun. Ani la rând. Cutii peste cutii.
- De ce nu le-ați deschis?
- La ce bun? Nu este iubire înăuntru.

  

joi, 10 decembrie 2015

      M-a întrebat cineva astăzi, de ce nu scriu. Am un blog, i-am răspuns, și scriu acolo. Nu am strigat niciodată, pentru că nu vreau să intre oricine în camera mea. Nu toți au cunoscut latura mea bună, cum nu toți au întâlnit-o pe cealaltă. Viața m-a obligat să fiu de două feluri: cea pe care o placi până la capăt sau cea pe care o urăști, înainte să o cunoști. Prea puțin mă interesează procentul. Știu totul despre mine, iar felul în care mă comport este direct proporțional cu atitudinea ta, în fața mea, pentru că, Dumnezeule, tare mult îmi plac oamenii educați.