miercuri, 25 iulie 2012

Nu am nevoie de un calendar care sa imi aduca aminte cand trebuie sa iubesc. Nu am nevoie nici de cele doua zile pe care anul mi le da, ca sa impart sentimente. Le pun in plic si le fac retur. Imi trebuie doar timp. Intr-o perioada in care banii tin loc de aer si datoriile de cald, timpul a devenit si el o specie rara. Daca inainte era nevoie doar de bani, pentru a face lucruri, acum e nevoie de timp, banii sunt oricum indispensabili. Daca nu ai un loc de munca, ai timp din plin si bani deloc. Daca muncesti, ai bani din plin si timp deloc. Oricum ar fi, e pe dos. Intr-o viata plina de lucruri nefolositoare, banii raman singurii vinovati pentru ceea ce suntem. Insetati dupa nimicuri. Alertati dupa averi. Preocupati de mizerii. Suntem consumatorii propriilor noastre minciuni. Am ajuns sa ne inselam pentru castig. Suntem oameni intre oameni, nu roboti in asteptare.  

marți, 24 iulie 2012

Cum ar fi

Un ceas care sa opreasca timpul. O carte care vorbeste. Un copil care nu plange. Un soare care nu apune. O viata care nu se termina. Un ceai fara aroma. Un stilou fara cerneala. Un foc care nu se stinge. O pasare care nu zboara. Un copac care nu creste. O inima care nu bate. O minge care nu sare. O vioara care nu canta. Un batran care nu stie povesti. O oglinda in care nu apari. O fotografie alba. O pagina nescrisa. Un cuvant nerostit. Un pian fara clape. Un parfum care nu miroase. Un tren care nu intarzie. O zi care nu mai vine. O floare care nu se usuca. Un cantec care nu se termina. O femeie care tace. Un barbat care plange. Un nor care cade. O umbrela care se ascunde de ploaie. O ploaie fara stropi. Un om fara sentimente. Viata mea fara tine in ea.

marți, 10 iulie 2012

Acolo unde gasesti putin loc gol, incap multe sentimente. Unde sunt sentimente, e rost de fericire si unde e fericire, nu mai e loc de nimic.