Mulțumesc, Doamne, și pentru ziua asta

       Și pentru cea de ieri, iar în avans, și pentru cea de mâine.

     Nu toate diminețile sunt la fel. Ceaiul are gust diferit de fiecare dată și parcă nici mierea nu este la fel de dulce întotdeauna. Soarele răsare mai devreme, când vrea să aibă o zi mai lungă, iar ceasul nu-și mai oprește alarma, când știe că trebuie să pleci la muncă. În dimineața asta parcă și dușul a fost mai rece și nu știu dacă mi s-a părut, dar cred că ne-am iubit cu o oră mai puțin decât dimineața trecută.
    Nu toți oamenii sunt oameni, pentru că nu au învățat nici din greșelile de ieri și nu vor ști nici mâine, pentru că nici astăzi nu vor învăța nimic.
   Nu toate femeile știu să fie femei, cum nu toți bărbații merită să se numească așa.
   Nu toate serile sunt la fel, cum nici asta nu seamănă cu seara de dinaintea ei.

Temă pentru acasă

   "Până acum nu prea am avut dureri, dar acum am. Mâinile le mișc greu, piciorul drept mă usucă de durere, de văzut, nu văd, văd cu un ochi, dar foarte puțin. Da' îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătoasă"
...a încheiat o bătrână bolnavă de lepră.

   

      Când văd cât sunt de gălăgioase femeile în jurul meu, mă gândesc la soția mea cât de discretă este. Cum își acoperă urechile, atunci când aude cuvinte urâte, rostite de cei de lângă ea. Iar când femeile se zbat să iasă în evidență, ea ar da orice să treacă neobservată. Dacă i-aș da un sac banal, ar fi tare bucuroasă să se închidă în el, să scape de privirile celor din jur. Iar când bărbații-și fixează privirea, rămân deoparte, să văd cum trece, printre atâtea minți murdare, sufletul ei curat... și mersul de balerină.

       Noi, cei care știm ce este lumina, tragem în fiecare dimineață draperiile.
       Cei care nu o cunosc au draperiile strânse de-o viață, în așteptarea ei.