Am găsit oameni de calitate. Nu mulți, câțiva.

Există viață, dincolo de facebook

       M-am lăsat de el, de drogul pentru care nu ai nevoie de prescripție medicală, pentru că este un supliment alimentar. L-am consumat și eu, și tu, și restul. Sunt la recuperare acum. De prieteni virtuali nu am nevoie. Și nici de atenție. Pentru toate astea am un soț..și un cățel. Un număr mare de like-uri nu mă va face să mă simt femeie, cum nici mai puține, nu-mi vor putea dovedi contrariul. Sunt frumoasă, pentru că el mă vede așa, și dacă sunt urâtă, mă iubește oricum. Am ales realitatea, o realitate în care nu mă trezesc machiată și nici părul nu este aranjat tot timpul. Trăiesc prezentul, un prezent în care timpul pierdut pe rețelele de socializare nu mai poate fi câștigat. Am ieșit din casa cu ferestre înalte și uși deschise, în care oricine poate vedea înăuntru. Există viață, dincolo de facebook. Nu trebuie decât să te deconectezi. Există oameni care nu l-au cunoscut și sunt fericiți oricum. Există sentimente care s-au consumat în văzul lumii, când nimeni nu trebuia să le știe. Iubiți-vă, dar nu pe facebook. Iubiți-vă, dincolo de el.

De ce (mbrie)

    Într-o zi, oamenii vor înțelege că Decembrie este despre a dărui, și nu despre a lăcomi. Decembrie este despre copiii care își șterg mucii cu mâneca puloverului, rupt pe alocuri. Despre copiii care poartă pe sub ghete, de fapt, care nu poartă pe sub ghete șosete cu Moș Crăciun, de fapt, despre copiii care au nevoie de ghete...și de șosete cu Moș Crăciun. Este despre sacoșa grea, pe care te oferi să i-o cari unui bătrân care urcă treptele, cu ultimele puteri. Despre bunătatea din oameni sau ce a mai rămas din ea, și nu despre nervi și înjurături de diferite culori. Este despre omul de zăpadă care are o cratiță, în loc de fes. Despre mănuși ude de atâta zăpadă, puse la uscat, pentru a ajunge din nou ude. Despre mâini degerate de la atâția bulgări perfect de imperfecți. Este despre alb și roșu. Despre bătrânul ăla renumit care ne citește lista de dorințe și le îndeplinește sau nu. Decembrie este despre măr copt și bucăți de scorțișoară. 

O zi bună începe cu seara dinainte

     Nu-mi place când văd oameni certându-se. Bătrâni sau tineri. Îmi acopăr urechile, de fiecare dată când trec și aud schimburi de reproșuri. Mici sau mari. Număr pe degete nopțile în care am adormit supărați, și aș da timpul înapoi, ca să reparăm asta. Cineva spunea că, oricât de supărați am fi pe timpul zilei, seara, înainte de culcare, să ne cerem iertare. Pentru ca dimineața să începem ziua frumos, și nu cu ceea ce a lăsat ieri urât în urma ei. Încercați asta acasă!

..și când viața părea să aleagă un drum banal, Dumnezeu a schimbat macazul.

Octombrie e despre noi

         Zilele libere sunt din ce în ce mai puține. Astăzi m-am trezit greu. Când și vremea ține cu mine, am mult prea puține motive să mă ridic din pat. El a plecat la serviciu, iar eu am rămas acasă. Prea obosită să ies, prea odihnită să vreau să schimb asta. Pe fundal îmi mai ține de urât câte o piesă. Icoana din cameră mă privește fix și asta mă ține trează. "Deja mi-e dor de tine", a spus el, înainte să deschidă ușa. "Te iubesc", i-am răspuns, înainte să o închidă.

       Ai grijă ce gândești. Cineva sigur ascultă.