când voi fi mare, vreau să rămân eu

Da-le Doamne chef, ca lopeti sunt!

2012-02-11T20:38:00.000+02:00

Dupa ce ne invadasera protestatarii, a venit randul zapezii. Nu reuseam sa schimb canalul ca imediat mai aparea cate-o pancarda adresata presedintelui & co. Acum, un buton daca ating, am impresia ca zapada e si la mine in casa. Este iarna si... conform definitiei, iarna ninge. Cu ce ninge? Cu zapada. Ok, zapada ca zapada, dar cata? Pai...cat sa avem impresia ca este sfarsitul lumii. Aseara ma uitam la stiri, ma enerveaza cand am liber si ma uit la stiri, si de la prima secunda de emisie s-a vorbit despre zapada care a acoperit sate, la propriu. Nu contesc si nici nu sustin ca imaginile sunt trucate sau ca e rost de photoshop pe undeva. Nu. Insa erau grupuri de oameni care stateau cu mainile in buzunare pe acoperisurile caselor, in asteptarea de a fi filmati si de a dramatiza cat pot de mult situatia cu pricina. Cu mainile-alea doua cu care isi umpleau buzunarele, puteau foarte bine sa ia lopetile si sa incerce sa faca loc spre locuinte. Tot respectul pentru oamenii care au facut asta fara atata tam-tam. Acei oameni ar trebui afisati pe ecrane, nu cei care-L asteapta pe Dumnezeu, sa le dea zapada din fata casei.

Atat de simplu

2012-02-05T23:28:00.000+02:00

Cum iubesti tu? Greu de spus in cuvinte. Nu cunosc om care sa fie atat de atent la detalii. Nu obisnuiesti sa vezi lucrurile mari, ci pe cele minore. Felul in care dorm, eu si pozitiile mele bizare, cum gesticulez in timp ce vorbesc, cum ma stramb cand nu-mi convin lucruri, cum ma supar sau cum reusesc sa ma murdaresc atunci cand mananc. Nu m-am gandit o clipa sa incerc sa te uimesc cu ceva, oricum ar fi in zadar. Langa tine viata e foarte simpla, atat de simpla incat, ce mi se parea complicat pana acum, s-a intors pe dos. E mai simplu sa spui ce simti la momentul potrivit. E mai simplu sa nu cauti cearta din orice neintelegere. E mai simplu sa iti ceri scuze atunci cand gresesti. E mai simplu sa existe respect mai presus de orice sentiment. E mult mai simplu sa fii tu mereu, decat sa porti povara unor masti pe care le porti o data. E cel mai simplu sa faci lucruri pentru ca simti, si nu pentru ca trebuie. De fapt, tu esti simplu. Complicata sunt eu.

Un altfel de Like!

2012-01-20T00:11:00.000+02:00

Imi place ca timpul trece mai greu, in doi. Imi place cand ne plimbam de mana pe strazi. Imi place cand ma impingi cu fundul din fata oglinzii, pentru ca nu ai loc de mine. Imi place ca esti atent la cel mai mic detaliu. Imi place ca ma completezi, ca o piesa dintr-un puzzle care-mi lipsea. Imi place ca nu te superi cand te pun la treaba. Imi place ca eu pot sa te chinui, iar pe tine nu te lasa inima sa o faci. Imi place ca vii sa ma ajuti, atunci cand sunt stangace. Imi place ca nu ma certi, chiar daca merit uneori. Imi place ca ai rabdare cu mine. Imi place ca iubesti oamenii. Imi place ca esti un om simplu. Imi place ca ai suflet mare. Imi place ca nu renunti atunci cand vrei ceva. Imi place ca nu uiti sa ma tii de mana. Imi place ca refuzi sa faci lucruri fara mine. Imi place ca esti diferit de ceilalti. Imi place ca nu ti-e teama sa plangi, atunci cand simti nevoia. Imi place asta la tine.

Mult si putin

2011-12-04T21:43:00.001+02:00

Multi oameni, putine zambete. Multe griji, putine sperante. Multe case, putine camine. Multe trupuri, putine suflete. Multe probleme, putine solutii. Multe amintiri, putine momente. Multe intrebari, putine raspunsuri. Multi copii, putine jocuri. Multe carti, putine cuvinte. Multe ganduri, putine idei. Multe incercari, putine reusite. Multe vorbe, putine fapte. Nimic nu este direct proportional, imi spuneam in gand, in drum spre casa. Am uitat de: multi ani, putina educatie. Valabil pentru o doamna bine care a urcat in maxi-taxi si printr-un gest urat, i-a aruncat banii pe bord soferului. O jignire mai mare nu cred ca i-a fost adusa vreodata, din moment ce nu mai inceta sa o certe pe respectiva. Surprinsa am fost atunci cand un elev a rugat-o sa coboare deoarece nu provoaca altceva decat cearta si nu este tocmai un exemplu de educatie pentru el. Alti doi oameni erau la un pas de a se lua la bataie deoarece cel din spate i-a impins scaunul celui din fata lui. Asa ca, multi oameni, putina rabdare.

1 Decembrie

2011-12-02T21:31:00.001+02:00

Ieri toata lumea a iubit Romania, azi nimeni nu-i mai rosteste numele. Am pornit televizorul, pentru zgomot si nimic altceva, si am vazut cum posturile de televiziune se intreceau in audientele acumulate ieri. In acelasi timp, pe un alt post TV, un copil abandonat ii scria lui Mos Craciun si il ruga pentru a nu stiu cata oara sa ii aduca o MAMA. Postul urmator, o batrana plangea ca nu are cu ce sa-si achite datoriile. Cand micii sfaraiau pe gratare si berea se aduna in balti, unii oameni inghiteau in sec si se intrebau de ce nu primesc si ei, ca doar si ei sunt parte din tara asta. Oameni buni, cand aveti de gand sa va treziti? Va bateti cu pumnul in piept ca sunteti patrioti si cand va intreaba cineva in strainatate, va e rusine sa spuneti cu voce tare ca sunteti romani. Pe cine incercati sa mintiti? Declar ziua de 1 Decembrie, ziua oficiala a ipocriziei. Daca ma chinui putin, ii gasesc si imn.

Draga blogule,

2011-11-22T00:53:00.001+02:00

Te-ai nascut acum cativa ani, din dorinta mea de a asterne cuvinte. Erai atat de mic, ca nici usa de la intrare nu reuseam sa o aflu. Aveam atat de multe lucruri sa-ti spun, incat o carte in doua volume nu mi-ar fi fost de ajuns. Si, daca la inceput erai doar un loc in care aruncam din ganduri, ai devenit in timp, linistea din colt. Au fost oameni, in tot acest timp, care au venit, dar care au si plecat. Esti singurul care a avut rabdare si care inca mai este aici, acum. Singurul care stie ce-am simtit, cand am simtit, dar si pentru cine. Uneori cred ca stii mai bine ca mine cine sunt. Pentru ca sunt lucruri pe care, oricat as incerca sa le spun de doua ori, nu imi ies la fel ca prima data. Nu mi-am imaginat nicio secunda ca, cel mai bun prieten al meu in viata, vei fi tu: un chenar imbracat in cuvinte, urmat de un altul, si altul...Stii ce-mi doresc? Atunci cand ridurile-mi vor invada pielea, cand ochelarii-mi vor fi nelipsiti iar bastonul sprijin, sa te gasesc aici. Sa citesc despre mine, sa-mi aduc aminte de oameni, sa descopar trecutul al carui lacat nu a fost o clipa inchis. Cred ca, daca ai fi fost in viata acum, mi-as fi dorit nespus sa te strang in brate. Pentru devotament.

Declaratia de avere

2011-11-16T00:33:00.001+02:00

Am un loc din care plec si in care ma intorc oricum, fara sa-mi propun. Am o strada pe care as pasi intruna, ceas dupa ceas. Am o melodie pe care o ascult si de care nu reusesc sa ma satur. Am o aroma care ma tine treaza mereu. Am un sunet care m-ajuta s-adorm. Am un desert pe care il aleg si pe intuneric. Am un ceas responsabil de tot timpul meu. Am pe cineva acolo sus care nu ma uita. Am un joc care-mi aminteste de copilarie. Am o carte pe care imi place sa o recitesc. Am un vers pe care il tot fredonez. Am un parfum pe care-l recunosc. Am un catel pe care il ador si care ma iubeste. Am o culoare pe care o port cand si ea vrea sa ma poarte. Am o dorinta pe care nu incetez sa o trec pe lista. Am o lista plina de dorinte. Am lacrimi ce n-au altii-ntr-o viata. Am felul meu de-a fi. Am un gand pe care il las liber mereu. Am un suflet pe care incerc sa il tin curat. Am prea multe ganduri si prea putin timp. Am planuri si vise in sala de asteptare. Am tot ce nu mi-am putut imagina. Am viata-ntr-o carte deschisa la pagina ta.

Respect?

2011-11-15T22:13:00.001+02:00

Un nene, cu educatia la zi, a scos capul pe geamul masinii si m-a certat, ca vezi dom'le nu merg pe trotuar si merg pe sosea. "Stimate domnule, eu as fi mers pe trotuar, dar nu am loc de masinile celor educati ca dumneata. Iar de zburat, nu stiu sa zbor. Aveti o alta varianta? Sau macar niste scuze?'' Zau ca nu mai pot cu oamenii astia care pun stapanire pe tot ce-i inconjoara. Si incep sa vorbeasca de sus, parca ar avea mai multe vieti si nu una singura, cu termen de valabilitate in curs. La fel de tare ma enerveaza si cei care nu mai au rabdare, sa traversezi atunci cand ai verde la semafor. Ca sunt grabiti. Iar tu esti om. E clara diferenta. O sa ajungem rau. De pe o zi pe alta, involuam. Nu tin minte o zi din ultimele zece, in care sa fi auzit o stire pozitiva despre tara asta. Ba da, avem o crestere economica mai mare decat preconizasera specialistii. Lucru valabil pentru cateva secunde, au spus apoi de o noua criza. Deci pica vestea buna. In schimb, eu am o veste buna. Vin sarbatorile. Nu dau doi lei pe criza lor. Am o viata sociala de care imi place sa ma ocup, un iubit alaturi si un labrador, proprietate personala. Nu-mi trebuie nimic mai mult. Nici loc de trecere pe trotuar nu mai vreau.

2011-11-10T10:41:00.000+02:00

Cu totii muncim in viata asta. Unii muncesc pentru ziua de maine, altii pentru masa de la sfarsitul zilei. Unii muncesc sa ajunga oameni importanti, altii sa ajunga oameni macar. Unii sa capete un loc bun in societate, altii sa fie acceptati de cei din jurul lor. Unii lupta pentru averi, altii pentru averile altora. Unii pentru a-si indeplini visele, altii pentru a face ceva cu vietile lor. Luptam inca de cand ne nastem. Primii pasi impiedicati si strambi, fac parte tot din lupta noastra. Notele mari, premiile, diplomele de studii si tot ce ne face sa ne simtim mandri de ceea ce suntem, tot o lupta sunt. In fond, suntem toti niste luptatori. Tot ceea ce difera este scopul si vointa fiecaruia. Se intampla sa te macini ca nu ti-ai facut un scop, ca ai ajuns la un punct in care lucrurile nu sunt asa cum planuisei. Iti vine sa crezi sau nu, asa le-a fost rostul si ordinea. Eu inca sunt uimita de felul in care viata mea isi gaseste traseul. Nu mi l-as fi imaginat nicio secunda asa. Dar ceea ce se intampla este real iar asta ma face sa inteleg ca nu eu detin controlul asupra lucrurilor. Pana la urma, poate nici pasii pe care-i facem, nu ne apartin. Cine stie...

Omul si masca

2011-10-23T23:52:00.000+03:00

Nu am luat niciodata in serios zicala care spune, sa nu judeci omul dupa aparente. Din contra, mi-a placut sa cunosc oamenii care nu lasau o impresie tocmai placuta la prima vedere. Imi placea sa-i descopar, sa aflu ce se ascunde in spatele mastii care nu aducea altceva decat respingere. Si mai mult decat atat, o falsa impresie. Am trecut si eu prin asta zilele trecute, cand am mers cu o prietena sa cumpere o chiuveta. A fost suficient sa imi ceara o parere, si ca individul de pe raionul respectiv sa auda asta. Mirarea i-a fost atat de mare incat mai avea putin si ma convingea ca are dreptate. Replica i-a fost urmatoarea : "De parca tu speli si multe vase..", in timp ce ma analiza de jos in sus, si invers. Nu stiam daca sa-l lovesc cu bateria care a dat startul discutiei sau sa pretind ca nu l-am auzit. Nici una nici alta, i-am raspuns simplu: ''Ohh, ai fi uimit!'' si cu un gest discret i-am aratat unghiile, crezand in naivitatea mea, ca poate astfel isi va da seama ca ma judeca gresit. Neobrazatul a continuat : ''Nu-mi spune ca freci si gresia din baie.'' Atunci mi-am dat seama ca nu am cu cine. Si cum cel mai destept cedeaza, l-am ignorat. As fi putut sa-i povestesc cum ma chinuiam sa ajung la robinet, mica fiind, sa spal farfuriile care nu incetau sa se adune, pentru a fi curatate. Sau sa ii dovedesc ca sambata dimineata cand el inca mai doarme, eu am terminata curatenia in toata casa. A reusit sa ma enerveze cat pentru restul acelei zile. Si observ ca m-a molestat atat de tare incat am scris despre asta acum, la cateva zile de la momentul cu pricina. Pe data viitoare...atotstiutorule.

Nunta... si in cer

2011-10-19T11:16:00.000+03:00

Voi fi alb iar tu in negru. Vom sta plini de emotie in fata altarului, in timp ce Dumnezeu ne va uni pentru totdeauna. Este cel care da ultima binecuvantare. Si-ti voi ramane alaturi la bine si la rau atat cat imi va fi dat sa traiesc. Poate si dupa. Nu ma indoiesc ca si tu vei face la fel. Mi-ai spus de curand ca voi fi cea mai frumoasa mireasa. Voi fi cea mai frumoasa, dar nu pentru ca voi fi mireasa, ci pentru ca voi fi langa tine. Si nu va fi nunta, ci o poveste de-o zi a carei personaje vom fi. Eu tinandu-mi rochia lunga iar tu, mandru de ceea ce esti, la bratul meu. Pentru ce mai am nevoie de cavaler, cand tu esti omul meu? Pentru ce mai ai nevoie de domnisoara de onoare, cand eu sunt femeia ta?...Vor fi porumbei multi si cand le vom da drumul, vor duce fericirea cat mai sus. Nu va lipsi nimeni din povestea noastra. Cerul ne va fi alaturi, pasarile si norii. Va fi nunta si in cer. Vom marca un final cu insemnele unui nou inceput. Vom face din o zi normala, una speciala pentru totdeauna. Vom face dintr-un plan, un vis implinit si din doua vieti, una singura.

Timpul

2011-10-19T01:31:00.001+03:00

La nastere primim viata. La botez primim un nume. La zilele aniversare primim cadouri. Timpul vine si el odata cu viata. Il primim asa, pur si simplu. Si pe langa el mai primim ceva: libertatea. Libertatea de a face ce vrem cu timpul nostru. De aici variantele sunt doua: fie folosim timpul in scopuri bine definite, fie il irosim. Exista un moment in viata in care privesti in urma si realizezi ca nu ai facut nimic. Asta pentru ca ai inteles gresit atat libertatea, cat si timpul. Ma uit la cei de varsta mea, care inca mai stau pe banii parintilor pentru a-si satisface si cele mai mici mofturi si mi se face mila. Au impresia ca in orice moment, cel mai bine platit job le va bate la usa si-i va programa la un interviu. Doar pentru ca se cred speciali. Total eronat. Special esti atunci cand iti construiesti un viitor din propria-ti munca, nu din cea a parintilor. Si te uiti in urma si esti mandru de tine si de tot ce ai reusit sa faci. Pentru mine asta este definitia omului special. Cineva imi spunea ca nu mai crede in povesti precum: in viata trebuie sa alegi sa faci doar ceea ce iti place. Intr-o perioada ca cea de acum trebuie sa faci tot ceea ce ti se da. Astazi, in drumul spre munca, un sofer de autobuz ma intreaba curios cam cat castig pe luna. Fara nicio ezitare ii satisfac curiozitatea. ''Pai eu trebuie sa muncesc cel putin doua luni pentru banii aia'', mi-a raspuns. Si nu cred ca ceea ce face, este ceea ce si-a ales. Dar probabil rechizitele copilului necesita mai mult de un salariu, pe langa haine si alte bunuri. Si uite inca un om special, care nu trage draperia dimineata pentru ca enervantul soare ii strica somnul adanc. Sare din pat direct in uniforma si pleaca la munca. Este timpul lui si cu asta si-l ocupa. Are in urma o familie, o casa, si cum-necum, si un loc de munca.

Toamna in doi

2011-10-18T11:19:00.000+03:00

Tinerii nu stiu, batranii...nu mai stiu.

2011-10-03T10:47:00.001+03:00

Atunci ce categorie de varsta stie? Sau mai bine spus, cine stie cum s-a ajuns aici? Mii de tineri isi cauta locuri de munca, firme mari se muta de la noi, somerii sunt din ce in mai multi, cei care lucreaza au salariul minim, si pentru ca niciodata nu e de ajuns, mai toate tarile vecine ne iau in ras. Au fost si altfel de vremuri, sunt sigura de asta. Oamenii nu uita sa ia cu ei grijile atunci cand trec pragul casei. Atatea chipuri triste, atatea probleme, atatea datorii. Cum a ramas cu bucuria? Bucuria ca traiesti, ca ai o familie, un loc unde sa stai. Fiecare zi da startul altor griji: o noua factura neplatita, un telefon de la banca, vecinul care-si vrea banii-napoi, doamna de la casa de marcat care nu te previne cat sunt de scumpe produsele si scaneaza ca un robot. Am ajuns aici pentru ca niciodata nu ne-am multumit cu putin si pentru ca ne-a placut sa avem lucruri in avans. Oamenii saraci au ales lucruri scumpe pe care nu si-au mai permis sa le plateasca si le-au pierdut. Apoi zic ca viata e nedreapta cu ei. Gresit. Viata este cu noi asa cum noi o ghidam sa fie. Ai o viata plina de datorii? Esti singurul vinovat pentru asta. A fost un moment in care ti-ai dorit ceva ce nu ti se cuvenea, poate doar pentru ca cel de langa tine avea iar tu nu. Acum platesti. Trebuie sa ai atat cat iti permiti, nu atat cat isi permit ceilalti. Intotdeauna.

Inestetic

2011-09-23T23:33:00.002+03:00

Se spune ca suntem facuti dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Stau si ma intreb, in prezent, cati dintre noi Ii mai seamana? Pentru ca orice ne-a dat El, ne nemultumeste. Daca parul e prea scurt, aplicam extensii. Daca e negru in loc de blond, il vopsim. Daca e drept in loc de cret, il ondulam. Daca ochii nu sunt albastri, punem lentile. Daca genele sunt scurte, lipim gene false. Daca sprancenele sunt prea subtiri, tatuam unele perfecte. Daca tenul se umple de riduri, scapam de ele. Daca unghiile sunt prea scurte, le lungim cu plastic. Daca sanii sunt prea mici, punem silicoane. Daca nasul e prea lung, il scurtam. Daca buzele sunt subtiri, le umplem cu botox. Nu sunt contra noutatilor ce tin de infatisare, din contra, imi plac schimbarile. Insa nu si transformarile. Merg pe strada si nu ma mir daca pe langa mine trec fete trase la indigo. Aceleasi extensii neingrijite, acelasi machiaj exagerat, aceleasi unghii hidoase, aceleasi buze lipicioase, aceleasi sprancene pictate, acelasi creier lipsa. Sunt atatea feluri de extensii: de par, de gene, de unghii. Extensii de creier de ce nu exista?

Multumesc

2011-09-21T23:16:00.004+03:00

Iti multumesc ca mi-ai iesit in cale. Multumesc ca ai rabdare cu mine si ca ma iubesti asa, cu defecte cu tot. Multumesc ca ma ajuti chiar si atunci cand nu iti cer ajutorul. Multumesc pentru relatia asta atat de simpla si frumoasa. Iti multumesc pentru ceea ce sunt alaturi de tine. Iti multumesc pentru curajul pe care mi-l dai si pentru ceea ce faci pentru noi. Multumesc pentru fiecare zambet pe care-l starnesti si pentru felul in care imi arati cat de mult insemn pentru tine. Iti multumesc pentru dorinta de a-mi petrece cu tine tot restul vietii si pentru toate cuvintele frumoase de pana acum. Multumesc pentru sinceritate si incredere. Iti multumesc ca nu vrei sa ma lasi singura o clipa. Multumesc pentru fericire. Multumesc pentru imbratisarile lungi si dese. Multumesc pentru noptile la tine in brate si pentru dimineti. Multumesc pentru zilele pline de zambete. Multumesc pentru clipele frumoase petrecute impreuna. Multumesc pentru tot.

Alcoolul, criminal in serie

2011-09-16T13:21:00.007+03:00

Cand eram mica, credeam cu tarie ca intr-o zi voi obtine functia de presedinte. Imi faceam o lista cu lucrurile pe care le voi schimba si deciziile pe care imi imaginam ca le voi lua. Tin minte ca de fiecare data spuneam ca, primul lucru pe care il voi face, va fi, sa scot alcoolul de pe piata. Daca exista ceva in lumea asta ce ma enerveaza pana la extrem, este alcoolul. Si alcoolistii. Am incercat de atatea ori sa inteleg de ce gasesc in el rezolvarea tuturor problemelor, si nu am reusit. Am vazut atatia oameni cazuti pe trotuare din cauza alcoolului incat am devenit imuna. Cineva mi-a spus ca motivul pentru care nu se legalizeaza cocaina, este acela ca statul nu ar mai avea atat de mult de castigat precum castiga de pe urma alcoolului. Si este adevarat. Pana la urma ambele creeaza dependenta. Diferenta este ca drogul scoate din tine o elita iar alcoolul un prost. Nu degeaba exista remuscarile de-a doua zi. De curand am cunoscut un tata care isi mai poate vedea familia numai trei luni de-acum incolo. Ciroza l-a invins. Mai intai si-a pierdut familia iar acum isi pierde viata. Pe langa el, milioane de oameni au aceeasi soarta. De ce? Pentru ca lasa alcoolul sa decida pentru ei.

2011-09-06T00:59:00.007+03:00

2011-08-05T13:26:00.000+03:00

Adele - Set Fire To The Rain

It's all about the money

2011-08-04T00:41:00.005+03:00

Banii sunt singurul motiv pentru care oamenii pleaca departe de cei dragi. Au ajuns sa tina oameni care se iubesc la distante inimaginabile unii fata de ceilalti. Au reusit banii sa tina loc de parinti pentru copii, de soti pentru sotiile lor si de copii pentru familiile din care provin. Si tot banii au ajuns sa tina loc de orice. Atunci cand cineva pleaca, se creeaza un gol care nu mai poate fi umplut nici cu toate sumele pe care le trimite luna de luna. Banii sunt ca drogurile, provoaca dependenta. Oricati ai avea, vrei mai multi, si mai multi, din ce in ce mai multi. Poate nu-i aduni ca sa te imbogatesti, dar vrei o casa, vrei o masina, vrei sa asiguri si viitorul familiei. Dar ia opreste-te un pic din a calcula sume si priveste inapoi. Ce vezi? O sotie care vede in tine ratele la banca si zilele de shopping si un copil care vede in tine masina pe care si-o doreste si telefonul din reclama. Nici nu te mira faptul ca te striga pe nume, in loc sa-ti spuna "tata". Acum priveste-te in oglinda. Iti spun eu ce vezi: un om care nu mai are nimic, decat bani. Oare daca le-ai spune ca nu mai pleci, te-ar mai iubi la fel? Te vor da afara din casa? Te vor goni ca pe un strain? Daca ai putea, ai da toti banii pe care i-ai muncit ca sa-ti recapeti familia, dar nu poti. Schimbul a fost facut deja. Cu banii poti cumpara orice, insa ei nu pot fi cumparati cu nimic.

Timpul, cat dureaza timpul?

2011-08-03T23:52:00.005+03:00

Daca as avea un aparat de dat timpul inapoi, n-as sti in ce moment al vietii sa ma opresc. In cel in care am iubit.... sau in cel in care am fost iubita? In cel in care am fost copil.. sau in cel in care m-am maturizat? In cel in care am avut realizari... sau in cel in care am esuat? Cred ca as gusta cate un pic din toate. M-as opri, din cand in cand, sa-mi reamintesc lucruri pe care le-am trait si pe care le-am simtit atat de puternic incat si acum ar trezi ceva in mine. As zambi de felul in care se intamplau... si apoi as plange de emotie. As sta cel mai mult la lucrurile care ma faceau fericita doar pentru ca existau: oamenii buni din viata mea, jocurile copilariei, desenele pe asfalt, nazdravaniile, emotiile. Ma ingrijoreaza faptul ca, odata cu trecerea timpului, raman in urma atat de multe lucruri care nu mai pot fi recuperate... nici repetate. Raman acolo puse bine intr-un loc numit "trecut". Si oricat ti-ai dori, nu mai ai acces la el. Nu ai alta optiune decat aceea de a merge mai departe, si mai departe, cat mai departe. Atat de departe incat de-abia te mai ajuta memoria. Insa lucrurile frumoase sunt frumoase pentru totdeauna. Nu au termen de valabilitate, ca varsta. Oare timpul meu pe ce data expira?

2011-08-01T23:04:00.002+03:00

Nu-mi da drumul la mana, pentru ca n-ai idee cat de departe vreau sa mergem.

2011-07-31T11:27:00.001+03:00

Interviu cu Dumnezeu

2011-07-06T22:29:00.002+03:00

de Octavian Paler

-Ai vrea sa-mi iei un interviu deci...zise Dumnezeu.
-Daca ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zambit.
-Timpul meu este eternitatea...Ce intrebari ai vrea sa-mi pui?
-Ce te surprinde cel mai mult la oameni?
Dumnezeu mi-a raspuns:
-Faptul ca se plictisesc de copilarie, se grabesc sa creasca...iar apoi tanjesc iar sa fie copii; ca isi pierd sanatatea pentru a face bani...iar apoi isi pierd banii pentru a-si recapata sanatatea.
-Faptul ca se gandesc cu teama la viitor si uita prezentul iar astfel nu traiesc nici prezentul, nici viitorul; ca traiesc ca si cum nu ar muri niciodata si mor ca si cum nu ar fi trait.
Dumnezeu mi-a luat mana si am stat tacuti un timp.
Apoi am intrebat:
- Ca parinte, care ar fi cateva dintre lectiile de viata pe care ai vrea sa le invete copiii tai?
-Sa invete ca dureaza doar cateva secunde sa deschida rani profunde in inima celor pe care ii iubesc...si ca dureaza mai multi ani pentru ca acestea sa se vindece. Sa invete ca un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai putin. Sa invete ca exista oameni care ii iubesc dar pur si simplu inca nu stiu sa-si exprime sentimentele. Sa invete ca doi oameni se pot uita la acelasi lucru si ca pot sa-l vada in mod diferit. Sa invete ca nu este suficient sa-i ierte pe ceilalti, si ca, de asemenea, trebuie sa se ierte pe ei insisi.
-Multumesc pentru timpul acordat...am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii sa stie?
Dumnezeu m-a privit zambind si a spus:
-Doar faptul ca sunt aici. Intotdeauna.

Cuvintele tale

2011-07-05T10:35:00.004+03:00

Prima data cand te-am vazut, mi-a fost teama sa te ating. Dupa ce te-am atins prima data, imi era frica sa te sarut. Dupa ce te-am sarutat prima oara, imi era teama sa te iubesc. Acum ca te iubesc, nu imi mai este frica de nimic. Te iubesc pentru simplele banalitati pe care le faci. Si faptul ca iti place atat de mult sa bei Fanta ma face sa te iubesc. Te iubesc pentru felul in care te incalti, pentru felul in care porti lucrurile tale preferate, pentru ca imi zambesti, pentru ca te alinti, pentru ca ma iei de mana, pentru ca atunci cand eu te strang in brate, tu ma strangi mai tare, pentru ca ma pupi pe obraz din cand in cand. Te iubesc pentru viitorul nostru. Imi place atat de mult sa ma trezesc noaptea sa te simt langa mine, sa te strang in brate si apoi sa adorm la loc. M-as trezi de 100 de ori pe noapte sa fac asta. Vreau sa ma trezesc langa tine in fiecare dimineata pentru a-ti spune sa ai o zi frumoasa. Vreau sa avem casuta noastra, sa facem curat in fiecare Sambata si sa mergem la catedrala in fiecare Duminica. Vreau sa calatorim si sa vedem toata lumea impreuna. Vreau sa crestem cei mai frumosi copii. Vreau sa dansam la 70 de ani in gradina ca si cum am avea 23. Vreau ca ultimele mele cuvinte sa ti le spun tie si sa fie "te iubesc". Vreau sa fii a mea pentru totdeauna.

Cu pasi marunti spre lucruri marete.

2011-06-24T10:22:00.003+03:00

Teribil de penibil

2011-06-23T23:52:00.006+03:00

Zi de vara, merg la plaja. Sunt doua locuri in care imi place sa merg, ambele cat mai departe de civilizatie. Am o problema cu oamenii care ma cunosc. Nu stiu cum se face, dar sunt peste tot. Peste tot unde merg eu, nu peste tot ca m-ar cunoaste intreg orasul. Imi iau de mana una bucata iubit si mergem la bronzat. Si cum stateam noi gingasi la soare, in stanga noastra ce sa vezi...doua blonde. Pana aici nimic interesant. Nici macar faptul ca si-au tras tricourile pe cap, fara sa-si scoata ochelarii inainte. Asta da performanta. M-am gandit sa nu imi pierd timpul cu ele, dar reuseau continuu sa iasa in evidenta cu ceva. Le-a luat trei minute pe ceas sa se decida in ce directie trebuie asezat prosopul si inca trei minute pe acelasi ceas, sa cada de comun acord in ce directie stau ele. Nici pana aici nimic interesant. In cele din urma isi aseaza trupurile, de fapt picioarele, unse cu ulei de plaja doar de la genunchi in jos. Toti din jur am fi putut paria ca urmatorul act este acela in care vor scoate reviste glamour si isi vor da cu parerea despre una-alta. Eh, nici pe departe asa ceva. Orice revista are si texte inserate printre fotografii, oricat de mici. A citi implica efort intelectual iar ele nu de asta venisera la plaja. Bomba a explodat in momentul in care minunatele fete au scos punga de seminte si au inceput sa sparga la foc continuu. Bravo fetelor!!!

ceva

2011-06-22T21:33:00.005+03:00

Cine nu are chelie, sa-si faca. Cine nu are decapotabila, sa-si ia iar cine nu crede in iubire, sa ramana asa. E prea scurta vara asta ca sa mai stai pe ganduri. Eu mi-am propus multe si incet, incet le obtin. Dupa ce am terminat facultatea, mi-am dorit sa muncesc, in domeniu de preferabil. Am renuntat la preferinta si m-am angajat, constienta fiind ca pot mai mult de-atat, mult mai mult. Putin a durat si am fost avansata. Sunt mandra de mine, trebuie sa recunosc. Acum vin alte si alte lucruri pe care mi le propun. Nu cred ca ma voi opri, "nu sunt genul asta de fata". Cand voi fi mare, vreau sa raman eu. Nu am uitat asta. Imi place sa cred ca nu ma va schimba viata, ci eu o voi schimba pe ea, asa cum imi convine. Voi continua sa iubesc oamenii care se iubesc, si-i voi iubi si pe cei care nu o fac. Voi ignora oamenii rai si urati la suflet. Voi cauta fericirea in fiecare colt de lume si voi fi fericita pana-n varful degetelor. Da, chiar asa voi face. La mine fericirea nu se cumpara cu bani, la mine fericirea e gratis. M-a costat suficient sa ajung aici, de aici incolo...

Anna & Arri

2011-05-17T23:53:00.003+03:00

Pentru iubire e nevoie de doi

2011-05-02T22:43:00.001+03:00

2011-05-02T21:33:00.001+03:00

Mai. 02. 2011. Te iubesc!

Omul si modestia

2011-04-06T22:28:00.006+03:00

Auzea un telefon sunand, dar nu realiza ca este al lui. L-a scos din buzunar dar era prea tarziu. A ocupat un loc fara sa atraga atentia in vreun fel. L-am observat. Era imbracat modest iar dupa servieta pe care o avea, sigur venea de la munca. Purta o pereche de raiati tociti si o geaca lunga de blugi roasa pe alocuri. Telefonul suna din nou. Se ridica si il scoate din buzunar. Era invelit intr-un prosop mic cat o batista, murdar si ros. De-abia daca se auzea ce vorbeste. Il ascunde in aceeasi bucata de material si apoi scoate abonamentul. Rupe o fila si o aseaza pe servieta. Isi face cruce in dreptul fiecarei biserici pe langa care trece, chiar si in dreptul celor care de-abia se zaresc. Nu ar fi vrut sa deranjeze nici macar cu privirea. Asa era el, un om simplu. Omul simplu care dupa multe ore de munca apuca drumul spre casa si spre sotia care probabil il asteapta cu mancarea calda. As fi vrut sa-i intind niste bani, dar imi era teama ca se va simti jignit. Pe de alta parte, ma gandeam ca poate fi un om care a invatat sa spuna multumesc atunci cand cineva se ofera sa-l ajute. Nu am facut nimic. Am continuat sa-l privesc pana cand am coborat din masina...Astept ziua in care isi va uita abonamentul si ii voi putea intinde bani pentru a-si plati drumul spre camin. Iubesc oamenii ca el, care te fac sa plangi de emotie numai cand ii vezi cat sunt de modesti. Care se poarta ca ceea ce sunt, niste oameni, simpli oameni.

Prima zi din restul vietii

2011-04-06T21:51:00.007+03:00

Sunt primul zambet pe care-l vezi dimineata. Primul sunet care te trezeste. Primul om care te iubeste. Sunt eu langa prima raza de soare care atinge fereastra. Primul cantec la radio se aude din camera. Primele ganduri si prima gustare. Primul sarut si prima-mbratisare. Tu esti primul, eu sunt prima. Jocul de-a dragostea. Iti dau inapoi tot ce primesc, si primesti tot ce imi dai inapoi. Ma saruti tu, te sarut si eu. Razi tu, rad si eu. Ma iubesti, te iubesc. Nu te vreau, ma vrei si mai mult. Am trisat aici. Daca azi nu te vreau, maine te voi vrea mai mult. La ce te gandesti? Sau la cine... Cred ca cele mai multe in viata asta sunt gandurile. Cum trec de la unul la altul, se intorc si pleaca iar. Da-ma in judecata pentru ca ti le-am luat. Sunt doar eu acolo. Gandul tau sunt eu, iar gandul meu e acolo la tine. Suntem pedepsiti si imi place asta. Restul a devenit un nimic...inutil. Ma intreb, oare ce faci acum?

Nu vreau o tara ca afara

2011-03-28T14:35:00.003+03:00

Eu vreau oameni capabili in tara mea. Japonezii, dupa dezastrul pe care l-au suferit, au construit o strada in doar patru zile. Ai nostri, in tot atatea zile, construiesc un metru de autostrada, si nici atat. Iar peste doua luni se intorc sa-l asfalteze. Doamne daca nu s-ar mai fura atat in tara asta, ce bine ar fi. Nu se poate oare sa fim si noi uniti ca ceilalti? Sa nu ne mai gandim doar la cati bani ne vor intra maine in cont? Mafie, de trei ori mafie. Peste tot. Cum ar arata tara asta goala? Fara oameni in ea. Cred ca ar fi cea mai frumoasa. Nu ar mai distruge-o nimeni, nu ar mai avea cine sa profite, nu s-ar mai duce de rapa pentru ca singura nu-si poate face rau. Ma plimbam cu metroul si ma gandeam cat de greu le-a fost oamenilor sa construiasca pe sub pamant. Pentru ca acum sa vina altii sa distruga. De plictiseala. Am ajuns si eu sa spun ca era mai bine pe vremea lui Ceausescu, chiar daca stiu din auzite. Pe-atunci chiar se muncea. Ar fi construit saracul zeci de autostrazi, fara atata tam-tam. Ar fi dat locuri de munca oamenilor si ar mai fi diminuat din saracia asta care nu se mai termina. Chiar daca era el cum era. Tara arata altfel. Nu ca acum. Iar cui nu-i placea munca, afara! Nu era rost de lenevit. Acum e rost doar de furat si de mintit oamenii. Incerc sa-mi dau seama ce rol are presedintele in tara asta. Nu gasesc niciunul valabil. Renunt.

M-am maritat

2011-03-14T00:44:00.002+02:00

Nu veti vedea verigheta pe mana stanga si nici vreun inel cu diamant. Mi-am dat sufletul unui om, nici bogat, nici batran, nici divortat, unui om. Un om simplu care ma iubeste asa, cu defectele mele, cu slabiciunea mea, cu ambitiile mele, prostesti uneori. Un om care ma lasa sa plang cand simt nevoia si imi sterge lacrima care trage dupa ea o alta lacrima. Care ma lasa sa ma alint stiind ca in mine se ascunde un om matur, care stie ce vrea de la viata si de la el. Un baiat care vrea ca ceea ce iubeste sa fie doar al lui. Care nu se teme sa-si arate sentimentele si stie sa planga. Il iubesc pentru ca stie sa planga. Pentru ca ma face sa ma simt dorita de fiecare data cand ma priveste din coltul camerei, frumoasa cand ma simt oribila. Pentru ca ma place si la sase dimineata si nu se supara daca in unele zile nu am chef sa ma machiez, el ma iubeste si-asa. Pentru ca face din defectele mele lucruri marete pentru el. Il iubesc pentru ca ma iubeste chiar daca nu sunt perfecta, si nici el nu e, si de-asta il iubesc. Pentru ca ard de nerabdare sa pornim de mana in viata si pentru ca imi starneste aceasta dorinta de fiecare data cand face pe maturul. Si ii sta bine matur si stie asta, si de-asta il iubesc. Pentru ca om ca el nu mai este si de aceea il vreau pentru totdeauna. Si el ma vrea, si de-asta ne iubim. El e omul meu iar eu...femeia lui.

Make a wish!

2011-03-13T23:51:00.008+02:00

Am crezut ca nu merit sa cunosc fericirea. Am crezut ca viata in doi este doar o poveste iar eu nu fac parte din ea. Am crezut ca lucrurile bune sunt doar bune la-nceput. Am crezut ca tot ce-a fost mai frumos de trait, am trait deja. Am mai crezut ca lumea e la fel si fara iubire in ea... Acum nu pot sa-mi mai imaginez viata fara un el alaturi de ea. Acum stiu ca lucrurile bune sunt asa pana la sfarsit. Si mai stiu ca, de fapt, sfarsitul tot un inceput este. Este prima data cand primavara mea miroase-a fericire. Este primavara noastra si va fi si prima vara la fel. Daca m-ar intreba cineva ce-am facut pentru a merita, i-as raspunde: mi-am dorit. Mi-am dorit sa scap de noptile reci si de diminetile goale. Mi-am dorit sa vars lacrimi de fericire. Mi-am dorit sa simt altfel, sa primesc altceva si sa dau tot ce am altcuiva. Dar cel mai mult mi-am dorit sa ofer cuiva toata grija pe care o am, si toata dragostea. Mi-am dorit multe. Nu stiu la cate dorinte mai am dreptul, dar ce-mi lipsea cu adevarat am primit deja. Acum dorintele mele sunt si ale tale si asa vor ramane pana se vor indeplini una cate una. De ce? Simplu! Pentru ca ne dorim asta.

Ne nastem pe rand, murim pe sarite.

2011-03-11T00:57:00.006+02:00

Atunci cand ne ranim, doare. Cand pierdem un lucru, doare. Atunci cand cadem, ne ridicam si ne dam seama ca doare. Insa nicio durere nu se compara cu cea pe care o lasa un parinte in urma lui. Ne nastem pe rand, murim pe sarite. Exact cum ne este scris. O prietena spunea ca ea de mica si-a dorit sa nu-si vada parintii murind, sa plece ea inaintea lor. Asa mi-am repetat si eu de multe ori, insa imi dau seama ca n-as putea sa plec, sa-i las pe ei suferind. Prefer sa sufar eu in locul lor. Cum vrea Dumnezeu, asa se intampla. Suferinta va fi mereu printre oameni. Din pacate nu putem salva vieti. Ne nastem, traim, murim. Sunt trei pasi simpli, atat de simpli ca oricine ii poate face. Nu ma mai mir cand cineva imi spune de moartea unui om. Ma gandesc ca poate aici pe pamant cu cat suntem mai multi, cu atat suntem mai rai iar Dumnezeu mai selecteaza cate unul. Ca la loterie, cum se nimereste. Nici acolo nu toate bilele sunt norocoase asa cum nici pe pamant nu toti oamenii au norocul sa plece atunci cand vor ei. Poate doar in reclame. Un om a fost intrebat unde ar vrea sa mearga, in Rai sau dincolo? I-au aratat ca in Rai este o gradina mare cu flori iar in Iad este o petrecere. A ales petrecerea iar cand a deschis usa a auzit tipete de durere, a vazut oameni torturati. Intreband de ce este durere in loc de placere, i s-a spus: pai aia era doar reclama.

In direct, de la fata inimii

2011-02-20T23:27:00.001+02:00

Era liniste, atat de liniste incat isi puteau auzi gandurile. Ea era pe o margine a patului iar el pe cealalta. Niciunul nu spunea nimic. Doar se priveau, chiar si pe intuneric. El ii distingea trupul firav iar ea ii simtea privirea fixa. Oricat si-ar fi dorit sa nu se termine noaptea, dimineata nu i-a iertat. Pareau ca se stiu de-o viata. El o cuprindea in brate iar ea se cuibarea cat putea de mult. Era prima dimineata impreuna dupa o noapte perfecta. Au fost si alte dimineti, niciuna ca cea dintai. Si au fost si alte nopti, una mai frumoasa ca alta. Ei au ramas aceiasi. Ea lasand in urma trecutul iar el facand orice ii poate aduce ei fericirea. Pentru ca merita, ii repeta des. Si pentru ca alta ca ea nu mai este, spune el. Iar ceea ce simt este tot ce conteaza, spun amandoi. Si nu oricum, ci in direct...de la fata inimii.

2011-01-30T22:39:00.003+02:00

Daca as putea sa-I scriu lui Dumnezeu, L-as intreba cand este ziua Lui pentru ca as fi bucuroasa sa Ii daruiesc ceva. Oare ce Ii lipseste?

"la lapte"

2011-01-30T20:30:00.005+02:00

Sunt o mare fana a laptelui, si asa voi ramane. Astept ziua nuntii, zi in care tatal meu imi va face cadou o vaca. Va fi amuzant sa plimb vaca in fata blocului alaturi de vecinii care isi vor plimba cateii. In alta ordine de idei, obisnuiesc sa citesc textele de pe ambalajele produselor. Cine le produce, ce contin, prin ce se diferentiaza de celelalte etc. Stateam la masa si citeam de pe cutia de lapte: "Acest ambalaj este aseptic si pastreaza laptele la temperatura mediului ambiant un timp indelungat, astfel incat gustul, consistenta si valoarea sa nutritiva raman neschimbate pe durata termenului de valabilitate." Mirarea mea crestea cu fiecare cuvant iar in mintea mea se derula o secventa in care un grup de oameni cu adevarat inteligenti alegeau textul potrivit pentru ambalaj. Intorc cutia si citesc: "Buna, sunt prietena ta Fulga! Oi fi eu distrata, dar la lapte nu se pricepe nimeni mai bine ca mine! Pai e atat de gustos si de sanatos, ca merita un premiu cu coronita. Si nu-l tin doar pentru mine. E bun si pentru copil, si pentru mamici, si pentru tatici, si pentru viitoare mamici. Chiar si pentru pisici. Plus ca ii sta bine in cutia lui cu capac si se toarna usor in orice pahar, indiferent de culoare. Ca sa zic asa: Fulga e o minune, cea mai cea din lume! Uite ca ma pricep si la poezii." Deci, cade ceea ce am afirmat mai sus, cu oamenii inteligenti. Analiza pe text: in primul rand, pe prietena mea nu o cheama Fulga. Nu se spune "la lapte", ci "atunci cand vine vorba de lapte", pentru a se evita repetitia deranjanta. "copil, mamici, tatici = familie", "este bun pentru intreaga familie", suna mai bine. In general, ceea ce mananca omul, mananca si animalele de casa. N-am pomenit ca ceea ce mananca animalele, sa consume si omul. "cutia lui cu capac", cum ar putea sa fie altfel? Cu fereastra? Si-ar mai fi...

Fata!!!

2011-01-30T20:01:00.008+02:00

Cele mai incitante discutii sunt cele din toaletele mall-urilor. Mi-as petrece acolo o zi intreaga, sa aflu daca se poate discuta si despre altceva, inafara de coafuri, unghii false, celulita si pantofi. In timp ce una isi aranjeaza parul, cealalta isi reface fondul de ten. Nu ma judecati, si eu fac asta, dar in baia mea de-acasa. Mi-ar placea ca intr-o zi sa le aud vorbind despre ultima carte citita, despre cat de mult le-a acaparat subiectul sau cat de nerabdatoare sunt pana la urmatorul numar al cartii. Oare daca le intreb ce le spune numele de "Carturesti", ce-mi vor raspunde? Ca este numele unei statiuni doar pentru ca rimeaza cu "Costinesti"? Dar de Diverta? Nu au trecut mai mult de doua ore, de cand am asistat la o discutie de genul: "Fata, unde sa-mi fac parul?", "La Alex fata, ai numaru' lui?", "Il am fata, normal ca il am." Ma spalam pe maini si ma intrebam: Oare cine este acest Alex de individa in cauza a reactionat ca si cum vorbea despre Geta Voinea? Am depasit momentul si am parasit zona. Oare cate cuvinte au fetele-astea in vocabular?...exceptand cuvantul "fata".

Tu fara mine

2011-01-24T22:21:00.005+02:00

Dupa sperietura din seara asta, ma gandeam cum ar fi viata ta fara mine, incepand de maine. Primul lucru pe care il faci este sa te uiti pe telefon, sa cauti mesajul de dimineata. Nu il gasesti, dar stii exact care sunt cuvintele care l-ar fi compus. Si-mi raspunzi oricum, pentru ca stii ca de undeva de-acolo il voi citi. Apoi refuzi sa te ridici din pat, pentru ca o faceai doar ca sa vii la mine. Umpli playlist-ul cu muzica de pian si te uiti pe pereti. Ba nu, vei privi doar peretele pe care sta colajul cu pozele noastre, alb-negru. Cauti in sertar lucrurile mele si impletesti din amintiri momente unul cate unul. Blogul. Intri pe blog pentru ca stii ca sunt aici toata. Pozele. Le derulezi incet si-ti amintesti exact cum si unde au fost facute. Ti se face foame. Nu uiti sa-mi pui si mie o portie de lapte cu cereale. Si miere, pentru ca doar asa le mancam. Te gandesti sa mergi in parc, sa te invarti in cercul din care refuzam sa mai iesim. Doamne, ce dor imi e de cercul ala. Iti pui hainele care imi placeau cel mai mult si pleci. Stii exact unde ma gasesti. Intotdeauna vei sti, pentru ca sunt aici. Nu am plecat nicaieri. Iar daca va fi sa plec, refuz sa o fac fara tine de mana. Sufletele pereche se contopesc intr-unul singur atunci cand se duc. Nu uita sa ma trezesti maine dimineata.

"Fetita cu I-phone"

2011-01-23T00:24:00.005+02:00

Imi placea sa ma uit la "Fetita cu chibrituri", imi dadea emotii mari, chiar daca eram mica pe-atunci. Acum sunt mare si vad "Fetita cu I-phone". Nu stiu daca trebuie sa rad sau sa ma intristez. Sa fiu bucuroasa pentru ca este la punct cu tehnologia sau sa imi para rau de copilaria ei. Noi cand eram mici stateam in fata scarii, fie ne jucam, fie desenam cu creta pe asfalt, fie ne laudam cu jucarii care mai de care mai "misto". Copiii de azi merg la mall. Pana la 15 ani mergeam cu mama de mana la cumparaturi, acum fetitele de 14 ani se imbraca singure de la Zara. Am fost martora. Reactia a fost aceeasi pe care o am si acum. Imi este ciuda, dar nu pentru ca nu am avut si eu ce au ei acum. Imi este ciuda pentru ca nu au si ei ceea ce am avut eu: o copilarie. Indiferent cum, copilarie a fost. Si la 15 ani nu aratam ca la 25, asa cum se intampla acum. Aveam un pantalon pe care il purtam pana se murdarea, il spalam si il imbracam din nou. Pe cine sa dau vina? Pe ai lor parinti? Ma ia plansul numai cand ma gandesc la copilul meu. Cum ii gasesc eu o gasca cu care sa alerge prin parc? Sa-si repare roata de la bicicleta sau sa umfle mingea de fotbal? Cum sa-l fac sa ma roage sa nu il duc la mall cand toti copiii merg acolo? Cu sau fara I-phone. Nu mai scriu, imi vine sa plang cand ma gandesc la asta.

2011-01-21T20:56:00.005+02:00

2011-01-01T20:04:00.001+02:00

2010-12-30T22:44:00.006+02:00

Sunt trei lucruri pe care as vrea sa le iau cu mine chiar si dupa ce ma voi stinge: placerea de a scrie, muzica si ... Dupa ce am terminat jurnalismul, am jurat ca nu voi scrie despre oameni de nimic sau despre lucruri murdare. Am mai jurat ca nu-mi voi lasa semnatura pe articolele din ziarele care se distribuie gratuit pentru mosii care cauta stiri despre presedinte sau pentru vecina de bloc care le ia doar pentru a sterge geamul cu ele. De fapt, si eu sterg oglinda din baie, dar cu paginile cu angajari, pentru ca sunt pline de anunturi despre video-chat, taximetrie si masaje erotice. Cine doreste sa lucreze in domeniul pentru care a studiat, sa mai astepte. Mie mi-e bine in spatiul asta restrans, unde scriu pentru mine si pentru cei carora le place aici. Cineva ma invita sa fac bani din asta. Bucatica asta de blog este parte din sufletul meu, sunt lacrimi si cuvinte pline de emotie uneori...sunt eu tot timpul. Urmeaza muzica. Am decis ca de ziua mea sa-mi fac cadou un tatuaj. Presimt ca va fi o nota muzicala. Inca sunt indecisa asupra locului. Cand va fi sa mor, in ultimele secunde, mi-ar placea sa fiu pe un scaun, in fata pianului, sa-mi iau adio de la fiecare nota muzicala care mi-a umplut viata... Si iubirea.

Craciun fericit Love !

2010-12-26T23:13:00.003+02:00

Nu mi-am dorit nimic anul acesta de Craciun, de fapt mi-am dorit, insa nu pentru mine. Eu, pentru prima data, am simtit ca nu-mi lipseste nimic. Poate pentru ca tu esti tot ceea ce aveam nevoie. Nu poate, sigur asa este. Atata rabdare cata ai cu mine, nu mi-a mai fost dat sa vad. Iar bucuria ca-mi esti alaturi a crescut cu fiecare glob pe care il asezai in brad. Este cel mai frumos brad cu care am impartit camera pana acum. L-as tine aici langa mine pana la Craciunul urmator, dar nu o fac pentru ca atunci vom inalta altul si mai frumos. Parca te si vad cum oftai atunci cand ti se parea ca ceva nu este in regula sau cum cereai pauza de pupat printre beteala, sclipici si fundite. Atat mi-am dorit Craciunul asta, sa nu fac bradul singura. Acum nu-mi ramane decat sa-mi doresc ceea ce dintotdeauna am vrut: oameni mai buni, zambete si iubire. Cum ar spune versul : "Daca in fiecare zi Craciunul ar veni, mai buni poate am fi." Nimic mai adevarat de-atat. Un Craciun vesel tuturor...la fel de vesel ca mine, ca noi, atunci cand ne tinem de mana.

oameni

2010-12-14T00:24:00.007+02:00

In dimineata asta o tanti a sunat la un post de radio si a castigat un frigider. In secunda aia un nene urca in maxi si se cauta de bani. Eu observam. In stanga mea, o fata vorbea la telefon iar in dreapta, un copil se uita pe geam. Afara un batran traversa neregulamentar, in timp ce un altul alerga dupa autobuz. O femeie era pe ganduri. Unii plecau la munca, altii se intorceau de la ea. Unii gandeau colorat, altii aveau tristetea-n priviri. Femeia de la radio era fericita. Tocmai castigase ceva pentru prima data. Era bucuroasa pentru simplul fapt ca reusise sa intre in direct. Ambulanta a trecut pe langa noi. In aceeasi secunda cineva s-a stins, si poate, in aceeasi secunda, un copil afla ce e viata. Care este probabilitatea ca, in acelasi timp, oamenii sa faca exact aceleasi lucruri? Eu scriu, tu acum citesti. Un copil cere mancare, un altul vrea desene. Un batran pune capul pe perna. Ea picteaza iar el se uita la ea... Nu mi-am imaginat sa incapa atatea lucruri in doar o secunda.

taci ...............................si pupa-ma

2010-12-12T23:32:00.005+02:00

2010-12-12T21:38:00.001+02:00

Cate sentimente incap intr-o viata?

2010-12-07T21:10:00.004+02:00

Pana mai ieri eram imuna la tot ceea ce tinea de simturi. Eram ca un robot setat pe aceleasi functii zi dupa zi. Un simplu buton ma ajuta sa nu simt. In fond, asta-mi doream, sa nu mai reactionez la niciun gand care implica emotie. Ori bateriile s-au consumat, ori vreun fir s-a rupt... pentru ca ceea ce simt acum, nu figureaza pe lista de functii. Deci nu mai sunt robot, sunt din nou om. Omul acela care a jurat ca nu va mai pune suflet. De fiecare data i-a fost zdrobit. Cu toate astea, continua sa simta liber. Nu stiu pentru a cata oara, dar nu ma satur sa o fac. Ma implineste. Ma face fericita. Ma duce departe...cu gandul. Un gand care te ia cu el si te tine strans. Pentru ca i-ai lipsit. Un gand care spera ca tu sa nu pleci. Ramai cu noi, cu mine si cu gandul meu. Ramai pentru totdeauna. Are sa-ti placa. Te vei simti iubit, iti garantez asta. Un singur lucru iti cerem, eu si sufletul meu, sa nu ne faci rau. Nu stim cate sentimente ne-au mai ramas iar cele pe care le avem, ti le dam tie. Toate. Si emotiile. Toate. Nu-ti cerem nimic in schimb, doar sa ramai. Ramai cu noi.

love

2010-11-22T22:26:00.007+02:00

Imi place ca intr-un timp atat de scurt ai reusit sa ma cunosti cat altii in ani...si mai mult de-atat. Imi place ca te gandesti mai intai la mine, de-abia apoi la tine. Imi place ca esti acolo de fiecare data cand am nevoie iar daca nu esti, faci tot posibilul sa apari. Imi plac trandafirii pe care nu mai incetezi sa mi-i oferi. Imi place cand ma fixezi cu privirea si o lasi sa spuna atat de multe. Este atat de frumoasa linistea dintre noi. As renunta la toate cuvintele pentru ea. Imi place ca, in ciuda aparentelor, esti tot ceea ce-mi pot dori alaturi. Imi place ca ma tii de mana pana adorm si imi dai drumul de-abia atunci cand ma trezesc. Imi place ca ma faci sa rad si imi place ca imi imiti rasul. Imi place ca ma privesti tacut si de-abia te abtii sa nu rostesti cele doua cuvinte. Imi place ca spui tot timpul ceea ce gandesti. Imi place la tine in brate. Imi plac noptile noastre lungi. Imi place sarutul tau care incepe de la gleznele mele subtiri. Daca as putea, as face diminetile sa dispara, dar nu o fac, pentru ca imi place sa ma trezesc langa tine. Imi place ca odata cu tine ai adus tot ceea ce-mi lipsea. Sunt prea multe lucruri care-mi plac si nu-mi displace asta.

nu ma satur sa-l citesc

2010-11-20T00:31:00.000+02:00

Daca as fi barbat, n-as iubi o femeie pentru frumusetea ei, ci pentru feminitatea ei. M-as uita staruitor doar spre o femeie care nu m-a zarit, preocupata doar sa fie ea insasi. As sti ca e frumoasa si din intunericul unei sali de teatru, pentru ca nu rade strident si nici nu si-a urcat picioarele pe scaunul din fata, pentru ca nu se saruta cu iubitul ei si pentru ca plange discret la replici frumoase. Daca as vedea-o pentru a doua oara, as zambi de felul in care isi da parul dupa ureche si mi-as imagina ca de-acolo, de la gatul dezgolit, as incepe s-o sarut, cand mi-ar da voie...Mi-ar fi dor de ea daca nu m-ar suna intruna si daca nu m-ar intreba nimic cand as veni tarziu de la munca. As iubi-o pentru ca nu-si barfeste prietenele, pentru ca nu-mi uraste prietenii, pentru ca nu tipa la nimeni si , mai ales pentru ca ii stralucesc ochii de cate ori ma vede si ii inchide cand o sarut. Mi-ar fi nespus de draga cand m-ar adormi mangaindu-ma pe spate, cu degetele si cu sarutari cuminti. Mi-ar fi greu sa ma uit dupa alte femei cand iubita mea sta picior peste picior cu atata gratie si cand orice rochie simpla pe care o imbraca trezeste dorinta unui alt barbat de a i-o da jos. As da orice sa-i aud vocea limpede cand m-ar enerva toti la serviciu si as iesi cu ea in fiecare seara daca n-as auzi-o plangandu-se ca n-are cu ce sa se imbrace. Mi-ar fi de ajuns sa-mi fie cea mai draga din lume si din viata daca as vedea-o ca-i vine sa planga dupa ce am fost rau cu ea si as fi nebun dupa ea daca n-ar plange. M-as certa cu ea fericit ca nu tranteste usi in lipsa argumentelor si nu spune porcarii cand e derutata. Ar trebui sa poarte lenjerii fine chiar si la bocanci si sa nu ma lase vreodata s-o vad cu bigudiuri sau cu castraveti pe ochi. As vrea sa muncim amandoi in nestire, sa ne construim temeinic vietile, iar cand va fi sa facem copii, as vrea sa stie ca voi fi un tata bun. Nu i-as ucide niciun vis daca realitatea pe care mi-ar oferi-o ar fi cea pe care am visat-o dintotdeauna. Daca nu mi-ar cere nimic, i-as da tot ce nici eu n-am crezut ca sunt in stare. Daca in sufletul ei ar fi frumos, n-as mai pleca niciodata de-acolo.

3 zile, studiu despre tine

2010-10-27T21:11:00.004+03:00

"Trebuie sa mai dai cate-un var alb peste peretii unor incaperi mazgaliti din razvratire, mai mult decat din convingere. Ar mai trebui regandita scara, pentru ca sansa ca numarul femeilor din mersul tau in sus sa scada e minima! Iti mai trebuie cateva obiecte esentiale, extrem de folositoare pentru traiul zilnic, ca ai pierdut din vedere banalul, fiind prea ocupat cu spectacolul instinctelor tale. Si… o menajera. Locuiesc vis-a-vis...Te vad in fiecare dimineata gol cu ferestrele larg deschise. Nu ma arat ca asta te-ar face sa zambesti. Te studiez...Numar femeile pe care le porti seara si le incercuiesc pe cele care si-au castigat dreptul de a deschide fereastra dimineata. Iti stiu chipul speriat cand esti singur si te-am vazut de atatea ori plangand dupa ce ai umilit o femeie care tocmai a plecat. Ti-am vazut toate mastile caci intr-o zi ai lasat ferestrele deschise si la pod...Trebuie sa urci in fiecare zi treptele acelea singur ca sa-ti alegi cine vrei sa fii. Cred ca doar in trei zile din ultimul an ai trait fara nicio masca. Si-atunci iti venea in vizita aceeasi femeie. Doar atunci inchideai ferestrele…toate…si trageai perdelele…toate..si plecau…toate celelalte…Intra cu spatele drept la tine, dar iesea fugarita de cat de tare te-ar fi iubit daca nu te-ar fi stiut atat de bine…atat de rau de fapt. Nu iubi..
Asteapta sa vin sa-ti fac curatenie..! “

2010-10-27T17:02:00.000+03:00

noi

2010-10-26T14:31:00.007+03:00

Esti aici pentru ca te-am cautat si sunt aici pentru ca m-ai gasit. Suntem impreuna acum. Suntem ceea ce imi doream si esti mai mult decat imi imaginam. Sunt eu fericita si tu langa mine. Sunt eu cea care scrie povestea si esti tu cel care face parte din ea. Si e si fericirea noastra la mijloc. Sunt nopti cu imbratisari calde si sunt dimineti cuminti in bratele tale. Este zambetul meu continuu si este mana ta care refuza sa-mi dea drumul. Sunt eu fara masca si esti tu cel care nu o vrea. Esti tu...si sunt eu cea care te place asa. Sunt eu...si esti tu cel care altfel nu ma vrea. Suntem la fel. Esti cel pe care il desenam in creion si sunt eu cea pe care o asteptai. Pe fundal canta melodia noastra. Sunt eu cu gandul la tine si esti tu prezent printre versuri. Esti tu cel langa care stau si sunt eu cea pe care o vrei pentru totdeauna. Nu visezi, chiar existam. Noi doi si fericirea noastra.

2010-10-14T23:09:00.002+03:00

9:01 PM 10/14 cand o sa inveti sa canti la pian imi promiti ca o sa-mi canti si mie asta ? http://www.youtube.com/user/SunnyChoiMusic#p/u/39/ahyFzX93plU

9:02 PM 10/14 sunt sigur ca o sa canti mult mai frumos ca ea !

9:05 PM 10/14 si o sa fii si mult mai frumoasa decat ea in timp ce imi canti !

just the way you are

2010-10-05T23:42:00.000+03:00

to do list

2010-10-05T13:28:00.005+03:00

-Don’t worry about the future or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubblegum.
-Do one thing everyday that scares you.
-Don’t be reckless with other people’s hearts, don’t put up with people who are reckless with yours.
-Don’t waste your time on jealousy; sometimes you’re ahead, sometimes you’re behind…the race is long and in the end, it’s only with yourself.
-Remember the compliments you receive, forget the insults.
-Keep your old love letters, throw away your old bank statements.
-Don’t feel guilty if you don’t know what you want to do with your life…even if you are 22.
-Be kind to your knees, you’ll miss them when they’re gone.
-Maybe you’ll marry, maybe you won’t, maybe you’ll have children, maybe you won’t, maybe you’ll divorce at 40, maybe you’ll dance the funky chicken on your 75th wedding anniversary…whatever you do, don’t congratulate yourself too much or berate yourself either.
-Dance…even if you have nowhere to do it but in your own living room.
-Do NOT read beauty magazines, they will only make you feel ugly.
-Get to know your parents, you never know when they’ll be gone for good.
-Live in New York City once, but leave before it makes you hard; live in Northern California once, but leave before it makes you soft.
-Be yourself, everybody else is already taken.

nu sunt prea tanara pentru asta?

2010-10-04T23:02:00.006+03:00

Ieri imi doream o geanta Louis Vuitton in garderoba, azi imi doresc sa ma fac bine. Si poate pe cineva alaturi care sa nu ma lase sa-mi imaginez ce poate fi mai rau. Intr-o noapte am visat ca ma stingeam sunt ochii familiei. Cateva zile dupa acel vis eram alt om. Eram fericita pentru simplul fapt ca ma trezeam si-I multumeam lui Dumnezeu pentru asta, lucrurile inutile nu contau iar secundele durau mult mai mult decat de obicei. Lucrurile inutile nu mai conteaza nici de azi. Cred ca am nevoie de un astfel de vis macar o data pe saptamana, dar de o veste ca cea de ieri nu mai am nevoie. As iubi mult mai mult viata, si nu gentile sau ceasurile. M-am transformat in cel mai bun regizor de filme. Am un scenariu care poate dura ani...in niciun caz cu happy end. Imi creez de azi propriul film, cu mine in rolul principal..imi iau o punga de pop-corn si astept finalul.

trei

2010-09-24T20:43:00.005+03:00

Ador sa intalnesc cupluri pe unde merg. As sta si as privi un cuplu ore in sir si nu m-as plictisi. Sa-i vad cum se tin de mana, cum se plimba tacuti, cum il priveste, cum o saruta, cum se joaca in parul lui, cum ii vorbeste, cum il alinta, cum o mangaie, cum o ia in brate, cum il cuprinde, cum rade, cum ii da parul dupa ureche ca sa-i sopteasca lucruri, cum ii fura un zambet...cum se iubesc. Daca vad un astfel de cuplu nu-mi mai trebuie nimic. Si nu stiu ce sa fac, sa o urasc pentru ca e acolo sau sa il detest pentru ca e al ei. E doar invidie...nu pot sa nu-i ador. Oamenii sunt frumosi atunci cand se iubesc. Este o frumusete care erupe din interior si care te provoaca sa fii si tu in locul lor. Este frumusetea pe care de-abia astept sa o imbrac si eu. Sa-i las pe altii sa vada cum te tin de mana, cum ne plimbam tacuti, cum ma privesti, cum te sarut, cum ma joc in parul tau, cum iti vorbesc, cum ma alinti, cum ma iei in brate, cum ma cuprinzi, cum imi dai parul dupa ureche ca sa imi soptesti lucruri, cum imi furi un zambet...cum ne iubim. Vom fi acel cuplu frumos care-mi umplea zilele. Nu vom fi doi ci trei: eu, tu si fericirea noastra.

2010-09-20T12:05:00.000+03:00

2010-09-19T22:26:00.002+03:00

cealalta eu

2010-09-18T19:51:00.004+03:00

azi nu...Luni

2010-09-13T21:31:00.007+03:00

Imi place la nebunie treaba asta cu amanarea activitatilor. De Luni nu mai fumez, de Luni incep cura de slabire, de Luni nu mai beau, de Luni intru la regim, de Luni ma apuc de invatat, de Luni incep proiectul, de Luni nu mai ies, de Luni voi fi cuminte, de Luni iubesc, de Luni voi fi un om mai bun, de Luni ma mut, de Luni imi caut job, de Luni imi scriu demisia, de Luni fac cutare lucru...sunt nenumarate exemple. Dar ce are in plus ziua de Luni fata de celelalte zile ale saptamanii? Numarul de ore este acelasi, Soarele tot dimineata rasare iar Luna tot noaptea isi face datoria. De stele nu stiu, ca nu le-am numarat...Nu este decat o idee preconceputa pe care, in timp, ne-am "tatuat-o" pe creier si nu face decat sa ne incurajeze sa pierdem timp pretios. De ce sa fac astazi cand si-asa mai sunt cateva zile si vine minunata zi de Luni? Si incep atunci ceea ce mi-am propus sa fac...ca doar e Luni. Dupa zicala: "Nu lasa pe maine ce poti face azi", spunem: "Nu face azi ce poti lasa pentru Luni". Dar daca saptamana incepea de Duminica? Renuntam la activitati?

2010-09-11T00:47:00.002+03:00

chiar asa

2010-09-10T19:58:00.002+03:00

Daca prietenii sunt de forma, atunci nu mai am nevoie de ei. Nu exista prieteni adevarati, doar replici. Dintotdeauna mi-a placut sa vad adevarata fata a lucrurilor, adevarata masca a oamenilor...chiar daca dezamagirea a fost mare. Se spune ca lucrurile rele se intampla cu un motiv. Acum ca s-au intamplat deja, astept motivul. Oamenii vin si pleaca, iubirile pleaca dupa ce vin...ca trenurile. Imi place comparatia asta pentru ca in ultimii doi ani din viata de pana azi si cea de maine incolo, am invatat cate ceva despre trenuri. Acum zambesc cand vad cate unul. Diferenta este ca atunci cand pleaca trenul nu doare cum doare ca atunci cand pleaca cineva drag. In plus, peste putin timp vine altul in loc...Se spune ca dupa barbati si dupa autobuz sa nu alergi niciodata, intotdeauna apare altul. De acord, dar cand? Atunci cand intarzie un tren este o tanti care anunta lucrul asta...cand astepti pe cineva in viata ta care intarzie sa apara, nu te anunta nimeni cat mai ai de asteptat. Am invatat sa nu ma mai uit la nimic care are legatura cu timpul...este singurul care ucide, incet si sigur. Secundele mor sub forma de minute grupate cate saizeci, minutele mor grupate in aceeasi formula. Orele se scurg iar zilele trec. Intrebarea-i simpla: eu pe cine astept?

ma asteptam la asta

2010-09-10T15:32:00.007+03:00

Nu m-am considerat niciodata a fi o fana a baietilor cu masina. Din contra, mi-a placut sa-mi iau iubitul de mana si sa urcam in maxi-taxi sau sa mergem pe jos pana ne lasa bateriile. Insa vara aceasta mi-am dat seama de ce majoritatea femeilor cauta numai barbati posesori ai cailor putere. Referitor la acest aspect, purtam o discutie zilele trecute cu fetele si spuneau ca in ziua de azi nu se mai pune problema ca baiatul sa aiba masina ci ce marca poarta automobilul. Am ajuns acasa si m-am gandit ca n-ar strica daca as face un mic experiment: am creat un cont pe facebook iar pentru poza de profil am ales un tip bine (pana si mama mea cred ca i-ar fi dat add) rezemat de un BMW decapotabil si am adaugat in lista lui cateva fete din categoria "clubul, o a doua casa". Apoi, am mai creat un cont iar la profil am atasat o poza cu un baiat care scoate capul pe geamul unei Dacia 1310...si am dat add acelorasi fete. In doua zile, tipul cu BMW-ul a primit raspuns pentru toate add-urile, celalalt nici macar unul.

Morala: nu haina il face pe om, masina lui.

2010-09-09T15:46:00.002+03:00

La multi ani Ana!

2010-09-09T14:56:00.002+03:00

Taina mea

2010-08-29T13:06:00.005+03:00

E un pod peste o apa, peste care trebuie sa trec.
E un loc care m-asteapta si un drum pe care trebuie sa merg.
E un loc in alta lume, unde multa lume vrea sa ajunga doar odata.
E un cantec pe care-l canta toti cei care au iubit odata.
E un drum pe care apuca toti cei care au luptat.
Dar si o lumina care iti umple sufletul, cand viata te-a tradat.
E un cer care vesteste o furtuna atunci cand lumea s-a schimbat.
E un apus pe care l-ai trait odata cu iubitul cel uitat.
E un fir de iarba din gradina din care odata ai visat.
Si e o lume foarte anume in care o taina ai ingropat.
Spune-i fericire daca vrei…
Spune-i doar iubire si vino s-o iei.

Asta este taina mea.

Antrenori din Romania...incercati asta acasa!

2010-08-26T13:39:00.005+03:00

"I don’t know what to say really. Three minutes to the biggest battle of our professional lives all comes down to today. Either we heal as a team, or we are going to crumble. Inch by inch, play by play till we’re finished. We are in hell right now, gentlemen believe me and we can stay here and get the shit kicked out of us or we can fight our way back into the light. We can climb out of hell. One inch, at a time. I look around and I see these young faces and I think I mean I made every wrong choice a middle age man could make. I pissed away all my money believe it or not. I chased off anyone who has ever loved me. And lately, I can’t even stand the face I see in the mirror. You know when you get old in life things get taken from you. That’s part of life. But, you only learn that when you start losing stuff. You find out that life is just a game of inches. So is football. Because in either game life or football the margin for error is so small. I mean one half step too late or to early you don’t quite make it. One half second too slow or too fast and you don’t quite catch it. The inches we need are everywhere around us. They are in ever break of the game every minute, every second. On this team, we fight for that inch. On this team, we tear ourselves, and everyone around us to pieces for that inch. [...] That’s a team gentlemen and either we heal now, as a team, or we will die as individuals. That’s football guys. That’s all it is. Now, whattaya gonna do?"

rosu sau verde...ce mai conteaza?

2010-08-26T12:19:00.007+03:00

Am poposit cu fetele la o terasa necunoscuta mie si, in asteptarea ospatarului, apare langa mine un tip simpatic care in timp ce ma saluta, imi aseaza in fata un pahar si o sticla cu bere. Initial am crezut ca este vreo gluma. Ma uit nedumerita la el si printre alte cuvinte mentioneaza cuvantul "facebook". Incerca sa imi spuna ca ne cunoastem de-acolo. I-am multumit politicos si l-am intrebat daca si eu la randul meu pot sa il cinstesc: "Nu este nici ziua mea, nici a ta, nici a mamei mele...bei o limonada?" Am pasat berea uneia dintre fete si mi-am continuat seara. Mergand la pas pe unul dintre bulevardele orasului, imi atrage atentia un accident. Curioasa cum sunt, merg sa vad despre ce este vorba. Gasesc un domn pe la 70 de ani care zacea mut in timp ce piciorul ii era rupt de la genunchi in jos. Mi-ar fi placut sa aflu ca era soferul bolidului si ca si-a meritat-o, dar nu a fost asa. Era doar un biet om care a traversat regulamentar. De vina? O nenorocita de 18 ani care nu a inteles ca BMW-ul X6 este o masina de teren, nu un aspirator de vieti. Conform legii i se va lua permisul. N-ar fi mai bine sa i se taie si un picior, sa vada cum e? Tocmai a nenorocit o viata. Dar stai ca in Bamboo nu te primeste daca esti handicapat. Imi place maxim un mesaj dintr-o parcare pentru oamenii cu dizabilitati: "Mi-ai luat locul, ia-mi si handicapul". Tu i-ai luat omului placerea de a trai sanatos, acum ia-i si handicapul.

The last song

2010-08-21T18:53:00.003+03:00

Letter to God

2010-08-21T14:04:00.004+03:00

Dear Mr. God,

I’m writing You today because it seems like lately I’ve forgotten how to pray. I know I don’t need this pen but everybody likes to get a letter now and then. I’m sorry for not writing more. I need You but it’s hard to see why anyone as big as You needs anything from me? I know You’re there so how ya been? I’m alright but I can’t lie, sometimes I feel like givin’ in. You’re all I’ve got dear Mr. God. Sometimes I wish You lived next door so over coffee You could tell me what You started all this for? I guess You saw that sunrise yesterday. Thanks for the reminder that You’re never gone away. It gives me hope telling You what You already know: I need you. Oh, and tell me, do You ever cry when we forget to thank You for the good things in our lives? I know I can’t always understand why You do the things You do but I know in the end I’ll make it through if I stand next to You....So here I am

Notite

2010-08-19T19:28:00.005+03:00

Sunt ... altfel.

Mi-ar placea … sa reusesc de fiecare data.

Pastrez … tot, nu arunc nimic.

Nu imi place … minciuna.

Ma tem de… oamenii rai si de intuneric.

Imi plac … oamenii buni, plimbarile si copiii.

Imi pare rau ... nu-mi pare rau de nimic.
Nu sunt … perfecta.

Nu-mi doresc ... sa fiu perfecta.
Niciodata … nu uit sa fiu eu.

Rar … imi pierd cuvintele.

Plang ... cand vad pe cineva plangand.

Nu imi place ... de mine ca nu am rabdare.

Ar trebui … sa nu trebuiasca nimic pe lumea asta.
Am nevoie de ...

anii trec, cartile raman

2010-08-18T21:31:00.004+03:00

cata prostie incape intr-un creier?

2010-08-13T12:07:00.006+03:00

M-am trezit in dimineata asta cu o foame cum rar mi se intampla. Am facut ture prin bucatarie, m-am tot invartit..iar cand am vazut ca mama mea nu schiteaza nimic din categoria hrana, am scos din dulap paste, o cutie cu ciuperci, condimentele necesare, si m-am apucat de treaba. Este cumplit sa stai in bataia aburului cand afara poti praji oua pe asfalt. In fine, in timp ce invarteam pastele in cratita, mi-am amintit ca intr-o zi o colega era suparata pe viata pe motiv ca ea nu stie cand au fiert suficient pastele. Dupa ce mi-am revenit din socul provocat de "inteligenta" ei, i-am raspuns ca atunci cand nu mai ramane apa in cratita iar pastele incep sa se lipeasca intre ele...Nu ai cum sa nu cunosti lucrul asta la varsta pe care o ai. Este impotriva legii. Si pentru numele lui Dumnezeu, Google search . Gasesti acolo si cum trebuie spalata farfuria dupa ce ai terminat de mancat pastele, asta in cazul in care tu nu o arunci pentru ca este murdara. Nu m-ar mira. In ziua de azi, un simplu click te poate face mai desteapta decat erai inainte sa pornesti calculatorul. Ia incearca. Si poate cu ocazia asta afli ca pentru a gati nu ai nevoie de cursuri de specialitate, ci doar de un creier activat. Asa ca, data viitoare apasa butonul "on". Te va ajuta sa-ti dai seama ca mai intai pui apa la fiert si apoi pastele..nu invers.

questions

2010-08-12T21:29:00.005+03:00

Nu exista zi in care mintea mea sa nu nascoceasca tot felul de intrebari. Pornind de la intrebarea: De ce sunt singura?, continuand cu: De ce nu vreau pe nimeni? si terminand cu: De ce n-as sta asa?. Iesind din aria asta a 'vietii in doi' ajung la intrebari precum: De ce vin oamenii saraci intr-o statiune scumpa numita Mamaia? De ce cu aceiasi bani sau mai putini chiar, nu aleg sa traverseze granita? Apoi vin intrebarile: Acolo nu au hamsie? Si nici porumb fiert? Dar pufuleti or avea? Privind dintr-o perspectiva ceva mai amabila, ma intreb: Nu trebuie si patronii nostri sa castige o paine vara asta? Apropo de asta, am trait un moment tragicomic serile trecute cu un ...amic e putin spus, prieten e prea mult..deci, cu cineva, cand am decis sa ne asezam la una dintre terasele cu renume ale statiunii. Dorinta lui a fost aceea de a servi o limonada, numai ca nu era vreo zana prin apropiere ca sa i-o poata indeplini. "Nu servim limonada dupa ora 20" a spus ospatarita. "Atunci o apa minerala cu doua felii de lamaie" a adaugat el. "Nu mai avem lamaie la bar" spune ea. Intrebari? Da! : De ce nu servesc limonada dupa ora 20? Se raceste? Peste drum de terasa este o taraba cu fructe, oare cat costa doua lamai?. Sa nu mai zic ca am primit cel mai prost cocktail din cate exista... A fost suficient incat sa nu mai calcam nici din greseala pe acolo. O ultima intrebare pentru barmanul terasei: Prietene... esti dobitoc?

Suflet in renovare

2010-08-08T16:47:00.002+03:00

Denumire : Ana

Adresa: Constanta, orasul ce poate contine urme de cultura

Beneficiar: Ana Manoliu

Proiectant General: S.C. SufleteNoi S.R.L

Constructor: anonim

Nr. autorizatiei de renovare: Nr. 489 din 02.01.2010

Termenul de executie a lucrarilor: 6 luni

Data inceperii lucrarilor: 07.04.2010

Data finalizarii lucrarilor: 07.10.2010

2010-08-07T00:46:00.003+03:00

daca in sufletul tau ar fi frumos, n-as mai pleca niciodata de-acolo.

vine o zi

2010-07-28T19:24:00.000+03:00

nu uit ca...

2010-07-28T16:49:00.001+03:00

mi-am dorit dintotdeauna bunicii pe care nu i-am avut; am fost fana Britney Spears si faceam tot posibilul ca maieurile mele sa semene cu ale ei; eram innebunita dupa baietii de la Body and Soul; m-a muscat un caine...de fund; am aruncat de la balcon unui tip un bilet prin care ii ceream prietenia; sunam la soneriile vecinilor si fugeam; cineva mi-a daruit un trandafir pe care il tinuse ascuns sub bluza si s-a intepat rau; altcineva a facut gaura in usa cu pumnul, de nervi ca nu putea sa vina sa ma vada; l-am desenat pe Donald Duck in centrul orasului si toti prietenii ma intrebau daca eu sunt de vina; am purtat doliu cand mi-am pierdut primul mp3 player; anii de liceu au fost cei mai frumosi ani; prima intrebare pe care am adresat-o in calitate de "aproape" jurnalista a fost presedintelui tarii; am primit o ciocolata pe care scria "Te iubesc", am si acum ambalajul; am fost ceruta de sotie, online, cu un link care trimitea la modele de inele de logodna; am facut prima declaratie de dragoste iarna trecuta pe partia din Predeal...Nu uit ce n-am uitat pana acum.

daca

2010-07-28T12:31:00.011+03:00

Daca eram un anotimp, eram toamna. Daca eram o luna, eram septembrie. Daca eram o zi a saptamanii, eram joi. Daca eram o parte a zilei, eram o dupa-amiaza tarzie. Daca eram un animal marin, eram un simplu peste. Daca eram un animal de uscat, eram o veverita. Daca eram un lichid, eram suc de rodie. Daca eram un fruct, eram mango. Daca eram o planta, eram menta. Daca eram un metal, eram argint. Daca eram o pasare, eram un porumbel alb. Daca eram o stare a vremii, eram o ploaie de vara. Daca eram un instrument, eram un pian. Daca eram un sentiment, eram emotie. Daca eram un cantec, eram Ana, Vama Veche. Daca eram un film, eram Serendipity. Daca eram un serial, eram Gossip girl. Daca eram o aroma, eram ciocolata. Daca eram o culoare, eram roz. Daca eram un accesoriu, eram un ceas. Daca eram o forma, eram cerc. Daca eram o cifra, eram 3. Daca eram o haina, eram o camasa alba. Daca eram un drog … eram eu.

2010-07-22T22:34:00.001+03:00

Ana

2010-07-22T21:27:00.009+03:00

Ana reproduce un vechi nume ebraic Hannah, purtat de mai multe personaje biblice, care inseamna "a avea mila, a binevoi". Deosebit de interesanta este aparitia numelui Ana in diferite credinte, obiceiuri sau creatii populare romanesti. In descantece, de exemplu, Ana este prima dintre cele noua zane invocate sa-i ajute pe bolnavi. Prima propozitie pe care am invatat-o in clasa intai a fost : "Ana are mere". Parca o si vad scrisa caligrafic pe caietul care imi manca zilele. Atat imi trebuia daca depaseam casuta. Este ciudat cum si la 22 de ani aud de cel putin cinci ori pe zi : "Ana are mere". Mai nou, "Ana are mere verzi". Sa nu credeti ca se refera la minunata propozitie care ne initia in ale gramaticii. In niciun caz. Acum "Ana are mere" inseamna "Ana are sani". Nu e usor sa porti numele asta. Cel putin mie, mi-a complicat viata. Mai ales cand este folosit ca interjectie, de catre tigani in special...si intorc capul de fiecare data cand aud, in ideea ca ma striga cineva. De ce Anna cu 2 n? Pentru ca, inca de la gradinita, o fata cu acelasi nume avea obiceiul prost de a-si insusi lucrurile, chiar si pe ale mele, ca doar scria "Ana" pe ele. Tot ce prindea, era al ei. Si am crescut si m-am obisnuit asa. Uneori, cand trebuie sa semnez acte importante uit ca trebuie sa scriu cu un singur n. Si ma apuca rasul...este un nume atat de simplu iar mie mi se pare atat de complicat. Era amuzant in perioada licentei cand profesorul coordonator scria la inceputul fiecarui mail "buna Anna cu 2 n". Accentua, ca nu cumva sa uit structura numelui. N-am crezut ca va veni ziua in care imi va fi dor de propriul nume si nici ca mi se va parea ciudat cand cineva ma va striga simplu: Ana.

2010-07-22T10:59:00.001+03:00

pentru ca merit!

2010-07-18T19:26:00.016+03:00

cu totii avem nevoie de cineva care sa ne descopere, sa vada la noi lucruri pe care, poate, nici nu stim ca le avem. Tuturor ne place sa ne lasam descoperiti si tuturor ne place sa descoperim. Mie mereu mi-a placut sa arat ca sunt mai mult decat doi sani, un fund si doua picioare lungi. Din pacate, pentru majoritatea baietilor asta primeaza. Asta este si motivul pentru care detest sa fiu abordata cand sunt la plaja, cum s-a intamplat zilele trecute. De ce? Pentru ca prefer sa ma placi imbracata, si nu dezbracata. De altfel, nu-mi doresc sa fiu cea pe care, pana dimineata, uiti cum o cheama. Pe mine ma placi pur si simplu. Ma lasi sa fiu eu, sa fac ceea ce-mi place, cu riscul ca ceea ce fac tie sa nu-ti placa, sa nu fie nevoie sa-mi ascund defectele, pentru ca apoi sa aflu daca am fost sau nu indeajuns de buna. M-a descoperit cineva si nu s-a sfiit sa spuna: "esti desteapta, esti frumoasa, imi place pielea ta, imi place zambetul tau, rasul tau, picioarele tale lungi si subtiri, imi place ca esti ff sociabila si ca din orice pozitie stii sa cazi in picioare. Imi plac ochii tai caprui, buzele moi, urechile mici, tenul curat, gatul subtire, mainile delicate, talia ingusta si sexy. Si acum sa trecem la sufletul curat si nobil, o fata pe care te poti baza mereu si la bune si la rele, serioasa cand vine vorba de carte si de scopuri atinse, buna oratoare, care stie sa-si impuna punctul de vedere..." Exceptand primele doua descrieri care intotdeauna mi-au fost indiferente, in celelalte cuvinte sunt eu, toata. Nu am nevoie decat de doua-trei zile sa te fac sa ma placi...si sa ma descoperi. Si de tot atatea zile sa ma conving ca nu trebuie sa ma multumesc cu putin. De ce? Pentru ca merit...si merit din ce in ce mai mult tot ceea ce este bun si bine pentru mine.

eu in oglinda..si in fata ei

2010-07-12T22:39:00.005+03:00

Complexa, intelegatoare, prietenoasa, femeia din zodia Pesti este o visatoare. Este sensibila, impresionabila, comoda, bonoma si sociabila, modesta si dispusa sa se sacrifice pentru altii. Are mult umor. Fantezia bogata o face sa fie visatoare. Ea ii intelege foarte bine pe ceilalti si astfel poate iesi din situatii critice. Este foarte curajoasa si isi indeplineste obligatiile cu constiinciozitate si la timp. Pe plan profesional, este o colaboratoare exceptionala, care ii lasa cu placere pe altii sa comande. (Hmmm, aici ma mai gandesc daca este asa.) Isi intuieste slabiciunile. Uneori este prea secretoasa si are tendinta sa se retraga in lumea ei. Este plina de contraste, generoasa, inimoasa si plina de compasiune. Este o diplomata innascuta, poate si datorita lipsei de fermitate si duritate. Ea are doua vieti: una publica si alta secreta, intima, pe care o imparte numai cu cei apropiati. Uneori, cunoscutii au pareri total opuse despre ea, datorita capacitatii acesteia de a vorbi fiecaruia pe limba lui, de a se adapta la felul de a fi al fiecaruia. Deoarece este miloasa si plina de compasiune fata de cei in suferinta, cei din jur au tendinta sa profite de acest lucru. Isi imagineaza o familie alaturi de un barbat tandru si intelegator, care sa o protejeze. Va fi o mama grijulie, foarte intelegatoare cu copiii, carora le va permite multe. Este femeia tuturor romantismelor si a tuturor povestilor de dragoste ale lumii. Este fiinta tuturor confuziilor si a tuturor oboselilor, dar si a tuturor reveriilor si discretiilor posibile. Nu minte niciodata, pentru ca ea însasi nu deosebeste granita dintre un adevar si un neadevar, permanent atenta ca lumile ei interioare sa nu fie divulgate, asaltate, atacate. Se poate culpabiliza zi de zi, asteptand in realitate complimente si certitudini ca inca mai este iubita si dorita. Din punct de vedere erotic, se zbate intre teama de pacat si teama de a fi parasita, motiv pentru care dragostea tinde sa fie mereu o noutate fascinanta pentru ea.

mă numesc Tăbăcărie și am nevoie de ajutor

2010-07-06T19:20:00.003+03:00

2010-07-02T01:53:00.004+03:00

acum inteleg de ce apaream mereu in acte "Doamna Manoliu"

dansam?

2010-06-24T20:39:00.000+03:00

multumesc

2010-06-24T14:45:00.010+03:00

pana de curand eram convinsa ca baietii s-au terminat la el si ca ceea ce el avea, nu voi mai gasi si la altii. Poate acesta a fost si motivul pentru care nu vroiam sa renunt. Nu este greu sa lupti cand iti doresti ceva, dar cand te lupti cu indiferenta cuiva, lasi armele jos. Timpul le vindeca pe toate, si pe toti. M-a vindecat si pe mine, si mi-am dat seama ca, de fapt, baietii nu se termina la tine, ci incep de la tine. Pentru ca, ce are el, tie ti-a lipsit. Si ce-i lipseste lui, voi gasi la altul. Si ce nu va avea altul, voi afla mai tarziu...si tot asa. Fericirea se apropie incet. In seara asta nu scriu pentru ca simt nevoia sa mai arunc din ganduri. In seara asta scriu pentru ca trebuie. Trebuie sa multumesc cuiva, pentru ca, fara sa-si dea seama poate, m-a ajutat mult. Este prietenul de care aveam nevoie, care m-a facut sa inteleg ca relatiile se termina pentru ca ceea ce este frumos de-abia apoi urmeaza. Perioada in care esti atat de liber, cum nici aerul din jurul tau nu este. Am invatat ca lacrimile trebuie pastrate pentru momentele in care plangi de fericire. Am invatat ca, in final, totul va fi bine, iar daca nu e bine, inseamna ca nu este finalul. Am invatat de la cei care au invatat deja. Am invatat de la tine.

micul erou

2010-06-17T23:26:00.013+03:00

vorbeam serile trecute cu verisoara mea si imi spunea ca, de fiecare data cand isi pierde optimismul, se uita la filmuletul "No arms No legs No worries". Ba chiar, in gluma, i-am spus, sa puna pe desktop o poza cu Nick Vujicic. Culmea este ca am inceput sa fac si eu acelasi lucru si functioneaza. Este uimitor cum acest baiat reuseste. Am tot stat si m-am gandit ce simte atunci cand vede atatia oameni "normali" in jurul lui. Dar, tot uitandu-ma la filmulete, am realizat ca poate noi suntem cei "anormali" pentru el. Pentru ca noi avem doua maini si doua picioare, pentru ca ne-am nascut cu ele. In schimb el, s-a nascut asa. Si a invatat sa se descurce fara sa-si doreasca sa fie ca noi. Si a reusit. Surprinzator de bine. Imi place mult cand spune ca este o minciuna sa crezi ca nu esti indeajuns de bun, ca nu valorezi nimic. Sau cand le spune fetelor din sala ca sunt frumoase, ca sunt minunate. Un baiat "sanatos", cu greu ar spune asta. El ar sti doar sa le imparta in: frumoase si urate... Avem multe lectii de invatat de la el. Chiar ii spuneam verisoarei, poate asta este si motivul pentru care Dumnezeu a vrut sa se nasca astfel. Sa ne arate cat de simpla si frumoasa este viata, chiar si asa, fara maini si fara picioare. Si poate ne dam seama ca frumusetea nu consta in machiaj sau in vestimentatie...ci este in noi, uitata. Si mai este un lucru, ne gandim intruna la ceea ce ne lipseste, incat uitam sa ne bucuram de ceea ce avem.

No Arms No Legs No Worries

2010-06-17T22:03:00.001+03:00

in lipsa de orice altceva

2010-06-17T13:42:00.011+03:00

"daca as avea un pistol m-as impusca in cap", spunea zilele trecute soferul maxi-taxi-ului 302, dupa ce l-am intrebat cum sta treaba. Daca m-ar intreba acum acelasi lucru, i-as da acelasi raspuns. Am o perioada foarte urata care m-apasa pe umeri, poate de la ea vin si durerile de spate care nu se mai termina. Si-atunci, daca as avea un pistol m-as impusca in cap. Nu mi-e greu sa fac rost de unul, doar ca sunt curioasa ce urmeaza. Presimt ca dupa toata chestia asta "murdara" urmeaza ceva pentru care a meritat sa suport atatea. Imi place la nebunie cand joc cu prietenii "cercul frustratilor non anonimi". Daca mi-ar veni randul, as spune : "Buna ziua. Numele meu este Anna Manoliu, de fapt, nu este acesta numele meu, dar nu stiu de ce il folosesc. Vreau sa impartasesc cu voi cateva dintre problemele mele. Am descoperit ca eu sunt problema problemelor mele. Prin felul meu de-a fi, modul in care ma port cu oamenii, prin ceea ce spun si prin ceea ce fac. Am avut o relatie de doi ani si acum sunt singura. Si ce, vine alta. Au trecut trei ani de facultate, iar licenta asta este atat de inutila. Am slabit din cauza stresului. Am avut un prieten pe care l-am pierdut pur si simplu, si am mai pierdut pe cineva inainte sa-mi devina prieten. Nu am chef sa invat, nu reusesc sa ma concentrez, dar imi place cand tata imi aduce gogosi la pat si vorbeste in soapta." Este o tortura pentru el vorbitul in soapta. Sunt tortura lui si a prietenei mele care nu se mai mira cand ii spun ca vreau sa ma marit, cu oricine. Mai nou isi doreste si ea asta. Si nu ma mir nici eu daca o aud spunand des: "Ne-am adunat astazi aici, in aceasta zi minunata..."

2010-06-17T09:55:00.000+03:00

pe urme de urme

2010-06-08T23:20:00.009+03:00

Uneori imi doresc sa imi sune telefonul si sa fie altcineva decat prietena mea. Alteori imi vine sa-l inchid, doar ca sa fiu sigura ca nu voi suna pe cineva, pentru ca apoi, sa-mi dau seama ca nu trebuia. E rau sa fii singur, dupa ce o buna perioada de timp, ai apartinut cuiva. Sau cel putin asta tinzi sa crezi. Alteori, iti doresti sa fii singur, sa mai gusti, macar putin, din bucuriile vietii. Incep sa nu-mi mai doresc relatii, nu pentru ca m-am saturat de ele, ci de teama rutinei. Sa nu mai iesim in oras, pentru ca economisim bani, sa nu mai mergem la film, pentru ca acasa e gratis, sa nu mai luam flori, oricum se ofilesc, sa nu calatorim, pentru ca am muncit mult pentru acei bani. Sa stam unul langa altul si sa nu avem ce sa ne spunem, doar pentru ca stim tot. Relatiile au termen de valabilitate? Cand apare rutina inseamna ca a expirat termenul? Mi-ar placea ca relatia mea sa inceapa in fiecare dimineata. Sa ne purtam ca si cum ne-am fi cunoscut ieri sau mai devreme. Sa te surprind intruna cu cate ceva, si tu sa faci acelasi lucru. Sa ne fie dor unuia de celalalt chiar si atunci cand ne tinem in brate. Si sa ne spunem asta, cu voce tare. Mi-ar placea sa nu fie iubire, pentru ca iubirea aduce suferinta, iar suferinta aduce lacrimi, iar eu nu mai am. Pur si simplu sa fim impreuna... Merg in sala de asteptare, ma gasesti acolo. Paseste pe urme de urme...sunt urmele mele.

2010-06-08T00:31:00.001+03:00

2010-06-07T15:56:00.009+03:00