Nu am luat niciodata in serios zicala care spune, sa nu judeci omul dupa aparente. Din contra, mi-a placut sa cunosc oamenii care nu lasau o impresie tocmai placuta la prima vedere. Imi placea sa-i descopar, sa aflu ce se ascunde in spatele mastii care nu aducea altceva decat respingere. Si mai mult decat atat, o falsa impresie. Am trecut si eu prin asta zilele trecute, cand am mers cu o prietena sa cumpere o chiuveta. A fost suficient sa imi ceara o parere, si ca individul de pe raionul respectiv sa auda asta. Mirarea i-a fost atat de mare incat mai avea putin si ma convingea ca are dreptate. Replica i-a fost urmatoarea : "De parca tu speli si multe vase..", in timp ce ma analiza de jos in sus, si invers. Nu stiam daca sa-l lovesc cu bateria care a dat startul discutiei sau sa pretind ca nu l-am auzit. Nici una nici alta, i-am raspuns simplu: ''Ohh, ai fi uimit!'' si cu un gest discret i-am aratat unghiile, crezand in naivitatea mea, ca poate astfel isi va da seama ca ma judeca gresit. Neobrazatul a continuat : ''Nu-mi spune ca freci si gresia din baie.'' Atunci mi-am dat seama ca nu am cu cine. Si cum cel mai destept cedeaza, l-am ignorat. As fi putut sa-i povestesc cum ma chinuiam sa ajung la robinet, mica fiind, sa spal farfuriile care nu incetau sa se adune, pentru a fi curatate. Sau sa ii dovedesc ca sambata dimineata cand el inca mai doarme, eu am terminata curatenia in toata casa. A reusit sa ma enerveze cat pentru restul acelei zile. Si observ ca m-a molestat atat de tare incat am scris despre asta acum, la cateva zile de la momentul cu pricina. Pe data viitoare...atotstiutorule.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu